Înainte să devină ministru, profesorul Adrian Curaj a câştigat peste 119.000 de euro din proiecte europene derulate de o instituţie de stat pe care o conducea, în perioada 2007-2014, la această sumă adăugându-se şi cea câştigată de soţia sa, Aurelia Curaj – aproximativ 13.000 de euro, într-un alt proiect derulat tot de instituţia condusă de Curaj. Adrian Curaj s-a aflat în acea perioadă, cu câteva întreruperi, atât în postura de director al UEFISCDI (fost UEFISCSU), o instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Educaţiei, cât şi în cea de manager de proiect sau expert în proiectele implementate chiar de instituţia pe care o conducea – UEFISCDI.
De altfel, legea nu îi interzice acest lucru lui Curaj, în situaţia sa aflându-se mulţi alţi bugetari. Gândul a identificat 18 astfel de proiecte, dintre care doar pentru 10 ministrul ar fi fost plătit, conform Ministerului Educaţiei. Într-un alt proiect european, derulat în perioada 2009-2012 prin UEFISCDI, unde director era Curaj, soţia sa Aurelia Curaj a participat ca expert, câştigând cel puţin 13.000 de euro. În tot acest timp, actualul ministru a reuşit nu doar să conducă o instituţie publică, să ofere expertiză sau să managerieze zeci de proiecte europene, ci şi să fie profesor la mai multe universităţi şi şcoli doctorale.
Totodată, în voluminosul CV al ministrului Curaj şi-au făcut loc şi greşeli: în 2015, Curaj arată că a devenit „alumni” (absolvenţi) al Harvard Business School of „Gouvernance” (Government în titulatura corectă). De fapt, profesorul Curaj a absolvit doar un curs plătit, de câteva zile, la prestigioasa şcoală americană, după cum a aflat Gândul.
Înainte să devină ministrul Educaţiei în cabinetul Cioloş, profesorul Adrian Curaj a condus în perioada 2010-2015 UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării), instituţie publică subordonată Ministerului Educaţiei, care pe de o parte se ocupă cu alocarea fondurilor bugetare pentru finanţarea cercetării şi inovării din învăţământul superior din România, iar pe de altă parte cu accesarea şi implementarea de proiecte finanţate de UE, care vizează acelaşi domeniu.
