"Trebuie sa scoatem in evidenta faptul ca daca o companie este listata in acest tabel, nu inseamna ca a platit suprataxe asociate contractelor sale", a declarat Patriciu. "Restul sunt presupuneri si opinii", a adaugat el.
Asa-zisele suprataxe, taxe suplimentare in realitate, sunt expresia monetara a serviciilor adiacente legate de aceste importuri cum ar fi: agenti pentru logistica, asigurari, transport pe vas. "Nu exista cumparare FOB care sa nu aiba nevoie de alte cheltuieli. Nu transporti petrol cu galetusa ci cu o nava mare. Trebuie, deci, sa-i faci asigurari, sa ai pe cineva care sa se ocupe de logistica", a mai aratat Patriciu, mentionand ca pe langa aceste costuri, Rompetrol mai avea cheltuieli legate de mentinerea unor instalatii de foraj ale companiei, aflate pe teritoriul irakian inca dinainte de primul razboi din Golf.
Nivelul acestor taxe suplimentare poate varia intre 10 si 50 de centi per baril.
In primul semestru al 2001, The Rompetrol Group Olanda avea licente pentru patru milioane de barili, din care a achizitionat doua milioane. Pentru semestrul doi, compania avea posibilitatea de a achizitiona inca sase milioane de barili.
Rompetrol spune ca a folosit in activitatile de rafinare doar un milion de barili din cei doi de petrol importat din cauza slabei calitati si a incompatibilitatii cu cerintele Petromidia, ceea ce in final a dus la rezilierea contractului. Restul de un milion de barili a fost schimbat cu petrol Ural.
Faptul ca unele companii din cele 2.200 figureaza in tabelele anexe fara aceste taxe suplimentare se explica prin faptul ca multe firme nu cumpara pentru ele, ci pentru terti. "Prin vanzarea petrolului catre terti, toate cheltuielile sunt preluate de catre traderi", a explicat Patriciu.
Presedintele Rompetrol a negat acuzatiile conform carora compania ar fi fost notificata de catre Comisia Voelker si ca ar fi raspuns.
Mai mult, pentru ca in raport se mentioneaza ca firma a importat patru milioane de barili, nu doua, va adresa o solicitare comisiei pentru clarificarea acestei chestiuni.
In ceea ce priveste angajarea unui agent iordanian care sa reprezinte interesele Rompetrol in Irak, presedintele companiei a spus ca este o practica obisnuita, pentru ca fara un reprezentant local nu puteau fi incheiate tranzactii, avand in vedere conditiile din Irak.
"In Irak, in 2001 era mai rau ca pe vremea lui Ãnea Nicuà in Romania. Comunicarea era colosal de grea. Fara un agent in Iordania, de exemplu, nu aveai nici o sansa sa faci tranzactii acolo. Puteai sa stai cu ochii in soare si sa astepti sa iti vina vaporul in port", a adaugat Patriciu.
El a mai spus ca va face publice orice documente legate de acest subiect, pentru a dovedi adevarul informatiilor prezentante, si ca aceleasi date si lista pe care se regaseste in prezent Rompetrol au mai aparut anul trecut intr-un raport al CIA, fara sa existe acuzatii incriminatoare la adresa companiei.
"Managementul Rompetrol era asigurat, la acea data, de o echipa profesionista de manageri straini, care a derulat aceste contracte conform prevederilor legale, licentelor ONU si respectand regimul platilor bancare", a conchis Patriciu, exprimandu-si intentia de a actiona in judecata publicatiile sau organizatiile care vor da interpretari tendentioase acestui raport, in referirile la Rompetrol.
Upetrom, cel mai mare contract romanesc in Irak
Cel mai mare contract de prestari servicii si livrari de echipamente incheiat de o firma romaneasca in programul "petrol contra hrana" are ca titular Upetrom 1 Mai Ploiesti, cu o valoare de 19,7 mil. $, valoarea totala a contractelor fiind de circa 36 mil. $.
Potrivit unei anexe a raportului ONU referitor la platile ilegale efectuate de circa 2.000 de firme internationale catre fostul regim irakian, in cadrul programului ONU "petrol contra hrana", Upetrom a incheiat contracte de 19,7 mil. $, sumele incasate fiind de 18,9 mil. $.
Livrarile au vizat echipamente petroliere cum ar fi instalatii de foraj, capete de sonda, pompe de noroi, accesorii si piese de schimb. Pe langa Upetrom mai sunt mentionate alte 11 firme romanesti. Firma UPET a primit 3,5 mil. $, in baza unui contract cu valoare initiala de 2,9 mil. $ pentru livrarea de echipamente pentru activitatea de productie petroliera.
O alta firma romaneasca mentionata in contract este Romtek Special Industries, care a primit 4,5 mil. $ dintr-un contract de 3,9 mil. $ pentru livrarea de conducte si materiale de intretinere si reparatii pentru acestea.
Alte contracte au fost incheiate de Petrotub Roman - 2,8 mil. $ si PCC Sterom 1,11 mil. $, Black Sea Technochim - 170.000 dolari, Electronum - 1,5 mil. $, General Turbo - 665.000 de dolari, Sancamex - 3,3 mil. $.
roxana.petrescu@zf.ro
"Petrol contra Hrana" - cel mai mare scandal de coruptie din istorie
Programul Natiunilor Unite "Petrol contra Hrana" a fost lansat in 1996 pentru a permite Irakului, care era la acea data supus embargoului economic dupa invazia Kuweitului din 1990, sa exporte o parte a productiei sale de petrol, cumparand in schimb alimente si medicamente pentru populatie. S-a incheiat in 2003, dupa caderea regimului lui Saddam Hussein. In cei sapte ani in care s-a derulat acest program, Irakul a livrat petrol in valoare totala de 64 de miliarde de dolari, achizitionand la randul sau medicamente si alimente de aproape 35 de miliarde de dolari. Statele Unite au acuzat timp de mai multa vreme coruptia asociata acestui program, chiar fiul actualului secretar general al ONU, Kofi Annan, fiind mentionat de un raport precedent care a scos la iveala faptul ca acesta a fost angajat al unei companii elvetiene ce a castigat contracte de livrare de petrol irakian. Raportul comisiei independente de ancheta conduse de americanul Paul Volcker a scos la iveala nereguli majore in derularea acestui program, in ceea ce presa internationala a numit cel mai mare caz de coruptie din istorie. Conform raportului de 623 de pagini, aproape jumatate din cele 4.500 de companii, reprezentand 66 de tari, care au participat la acest program, au oferit unor oficiali ai regimului lui Saddam Hussein comisioane si taxe suplimentare ilegale in valoare de
1,8 miliarde de dolari. De asemenea, se apreciaza ca in afara programului a fost comercializat in mod ilegal petrol in valoare de
11 miliarde de dolari. Raportul a scos la iveala si faptul ca regimul Hussein a favorizat firmele acelor state care se opuneau impunerii de sanctiuni Irakului, indeosebi cele rusesti si cele franceze. Printre companiile mentionate in anexele raportului Volcker, care este accesibil la www.iic-offp.org, se numara si mai multe firme romanesti. Aceste dezvaluiri au afectat profund credibilitatea ONU. De asemenea, mai multi politicieni sunt acuzati ca au profitat de pe urma acestui program, printre cei vizati se numara fostul ministru francez de interne Charles Pasqua, ambasadorul francez la ONU, Jean Bernard Merimee, un parlamentar britanic laburist cunoscut pentru pozitia sa ferma impotriva interventiei din Irak, George Galloway, precum si liderul ultranationalist rus, Vladimir Jirinovski. Mihnea Anastasiu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
