Principala acuzatie invocata de opozitie impotriva presedintelui Traian Basescu in procesul "suspendarii" este ca el foloseste serviciile de informatiile in beneficiu propriu. Pornind de la declaratiile sefului statului, potrivit carora i-a avertizat pe unii ministri sa aiba grija cu cine vorbesc la telefon, Partidul Social Democrat a invocat incalcarea Constitutiei, pentru ca, spun ei, aceste afirmatii demonstreaza ca presedintele ar fi folosit in scop propriu o informatie obtinuta de la Serviciul Roman de Informatii. Totodata, ei au cerut audierea in Parlament a directorului SRI George Maior.
Seful partidului Mircea Geoana a vorbit si despre infiintarea unei comisii parlamentare de ancheta care sa verifice toate institutiile care fac interceptari. El a spus ca ar fi noua astfel de servicii. Potrivit legislatiei in vigoare, doar SRI are dreptul sa faca interceptari, toate celelalte servicii secrete si procuratura apeland la acesta pentru inregistrari. Insa suspiciuni ca si alte structuri se ocupa cu interceptarea au existat dintotdeauna, semne de intrebare ridicand in trecut fostul Serviciu Intern de Protectie Anticoruptie (SIPA) din Ministerul Justitiei, o institutie care desi se afla in subordinea Parlamentului, nu a prezentat niciodata rapoarte de activitate sau informari, si Directia Generala de Informatii si Protectie Interna din Ministerul de Interne.
SIPA a fost rebotezata in 2005 Directie Generala de Protectie Anticoruptie si ulterior a fost desfiintata. Pe de alta parte, semne de intrebare ridica si modul in care sunt distribuite informatiile obtinute de serviciile secrete si, in mod concret, faptul ca presedintele Traian Basescu a primit informari despre ministrii ascultati, in timp ce premierul Calin Popescu-Tariceanu afirma ca nu a primit.
Seful guvernului a spus ca si el ar fi fost indreptatit sa stie despre inregistrari, si nu sa afle din presa si a acuzat SRI ca "alimenteaza artificial o discutie publica", dupa ce serviciul anuntase ca si premierul a fost anuntat despre "riscuri si vulnerabilitati din sistemul energiei". Discutia despre cine era indreptatit sa primeasca aceste informari este complicata. Potrivit Constitutiei, presedintele, in calitatea sa de sef al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), este dator sa vegheze la siguranta nationala. Premierul este si el vicepresedinte CSAT. Ministrii interceptati (este vorba despre fostul ministru al economiei Codrut Seres si ministrul comunicatiilor Szolt Nagy) au fost acuzati in cele din urma de spionaj si tradare prin divulgare de date confidentiale in dosarul privind privatizarile din energie, faptele fiind incadrate potrivit legii sigurantei nationale la amenintari la adresa sigurantei nationale. Asadar, spun responsabili din sistemul de securitate nationala, presedintele este indreptatit sa le primeasca, premierul insa nu, desi este vicepresedinte al CSAT, intrucat cei doi au responsabilitati diferite. Presedintele este cel care gestioneaza politica de securitate si la el ajung toate informarile care se pot constitui in amenintari la adresa sigurantei nationale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
