”Armata este o instituţie de bază a statului român, pe care cetăţenii ţării noastre o privesc cu încredere şi cu mândrie. Acest nivel de preţuire se datorează profesionalismului militarilor şi civililor care îşi îndeplinesc misiunile cu patriotism şi devotament. Pentru efortul şi sacrificiile pe care le faceţi în fiecare zi, vă mulţumesc! Ne aflăm într-un context deosebit de dinamic al transformărilor mediului internaţional, caracterizat de acutizarea fără precedent, după sfârşitul Războiului Rece, a provocărilor la adresa securităţii globale şi regionale”, a spus Klaus Iohannis.
În opinia şefului statului, prelungirea conflictului din Ucraina, fără întrevederea unei soluţii politice viabile, tergiversarea găsirii unei căi rezonabile şi negociate pentru a pune capăt războiului din Siria, care se suprapune pe un context deja precar al securităţii regionale în Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, virulenţa terorismului islamic anti-occidental practicat de Daesh şi criza produsă de afluxul masiv de refugiaţi în căutare de azil în Europa sunt cele mai semnificative coordonate ale acestei situaţii.
”Într-un astfel de context, devine cu atât mai important pentru România să-şi dezvolte direcţiile pe care îşi fundamentează politica externă. În acest sens, pentru noi rămân prioritare consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii şi construirea unui profil mai puternic în NATO şi Uniunea Europeană, ca piloni strategici pentru garantarea securităţii ţării noastre. Anul trecut, pentru prima dată, NATO a prevăzut un proces regulat de evaluare politico-militară pentru Europa de Sud-Est. Mai mult, Uniunea Europeană a adoptat în anul 2016 o Strategie Globală de Politică Externă şi de Securitate, urmând a pune în aplicare un Plan de Implementare a acesteia, cu obiective concrete”, a adăugat preşedintele Iohannis.
Potrivit lui Iohannis, cooperarea dintre NATO şi Uniunea Europeană reprezintă o prioritate strategică pentru ambele organizaţii, în baza declaraţiei comune semnate de liderii acestora, cu ocazia Summitului de la Varşovia din anul 2016.
”Acel Summit a marcat şi succesul demersurilor statului român pentru o abordare echilibrată între Marea Baltică şi Marea Neagră a riscurilor de securitate care vizează flancul estic, obţinându-se un pachet complex şi integrat de măsuri, în plan terestru, aerian şi maritim pentru regiunea din care facem parte. După progresele înregistrate în domeniile terestru şi aerian, mă bucură faptul că recent au fost agreate măsuri de consolidare a prezenţei aliate şi pe dimensiunea maritimă, la Marea Neagră. Cu toţii ne dorim ca România să fie o ţară puternică şi respectată în Europa şi în lume. Ţara noastră a dovedit că poate fi un furnizor de securitate, iar acest statut poate fi consolidat atât prin măsuri de politică externă, cât şi prin măsuri care vizează creşterea capacităţii operaţionale a armatei. Un stat capătă credibilitate strategică internaţională dacă are o armată puternică”, a apreciat preşedintele.
El a subliniat, în context, operaţionalizarea, în anul 2016, a Unităţii NATO de Integrare a Forţelor şi a Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est, precum şi operaţionalizarea scutului antirachetă de la Deveselu.
”Bugetul apărării a reprezentat pentru mine, aşa cum bine ştiţi, o prioritate. Asigurarea finanţării de 2% din PIB în acest an, în concordanţă cu angajamentul politic asumat în plan naţional în ianuarie 2015, creează condiţii pentru implementarea tuturor obiectivelor asumate. Sunt totuşi necesare măsuri organizatorice şi manageriale responsabile şi oportune. Responsabilităţile ce revin României în urma deciziilor asumate la Varşovia trebuie să fie rezultatul unui efort conjugat şi cuprinzător al instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii şi apărării, în beneficiul României şi al tuturor românilor. De aceea, cooperarea interinstituţională, în general, şi cea dintre Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe, în special, devine esenţială”, a mai spus Klaus Iohannis.
