Republica Moldova va respinge din start proiectul de rezolvare a crizei transnistrene, care urmeaza sa fie prezentat la 22 aprilie, la Chisinau, de catre seful statului ucrainean, Viktor Iuscenko, in cazul in care acesta prevede federalizarea tarii. Declaratia a fost facuta publica de catre presedintele Moldovei, Vladimir Voronin, la PRO TV Chisinau.
"Ar fi o mare greseala si o mare confuzie daca Ucraina va propune un plan "Kozak - 2", a spus Voronin. El a adaugat ca "in cazul in care in document va figura notiu-nea de ''federalizare'', proiectul nici nu va fi citit pana la capat".
Intrebat ce va face Chisinaul in cazul in care ideea de federalizare va fi propusa de catre SUA sau UE, seful statului moldovean a men-tionat ca "federalizarea nu mai este o solutie acceptabila, indiferent cine o va propune".
"Aceasta este politica mea si sper ca va fi si a viitorului presedinte al Republicii Moldova, in cazul in care eu nu voi reusi sa rezolv pe parcursul celui de-al doilea mandat aceasta problema", a adaugat Voronin.
Anterior, presa de la Moscova a anuntat ca planul pe care il va propune Iuscenko la Chisinau ar fi fost discutat deja la Washington si ar prevedea crearea unei federatii cu doi subiecti - Republica Moldova si Transnistria, urmand sa fie lichidata autonomia gagauza. Chisinaul are o viziune diferita. Planul lui Voronin prevede acor-darea unei "autonomii depline Transnistriei in formarea bugetului si in activitatea autoritatilor regionale".
Tiraspolul ar urma sa aiba un Parlament autonom, drapel, stema si imn propriu, insa va exista o singura armata, iar politica externa va fi prerogativa Chisinaului. Voronin a subliniat ca este necesara modificarea actualului format de negocieri, in care intra Rusia, Ucraina si OSCE, prin implicarea UE, a SUA si a Romaniei.
Planul propus de catre Moscova in urma cu doi ani propunea federalizarea Republicii Moldova, cu o presedintie exercitata prin rotatie, in care cetatenii moldoveni (majoritari aici) erau considerati egali in drepturi cu cei care se pretind transnistreni si gagauzi.
Respingerea planului Kozak de catre presedintele Voronin a coincis cu racirea relatiilor cu Kremlinul.
Tot din acea perioada dateaza si schimbarea optiunilor de politica externa ale Chisinaului. De atunci, integrarea in Uniunea Europeana a devenit o prioritate pentru Moldova, pe parcurs relatiile cu Vestul s-au inviorat, culminand cu semnarea unui plan de apropiere intre Bruxelles si Chisinau, dar si cu desemnarea unui ambasador al Uniunii la Chisinau.
In privinta relatiilor externe promovate de administratia de la Chisinau, mai multi analisti sunt de parere ca nu neaparat apropierea de Occident a Chisinaului ar fi capitala, ci transarea conflictului transnistrean cu sprijin din partea Bruxelles-ului, ceea ce ar insemna o dominatie a vederilor lui Voronin intre aceste solutii propuse. adelina.radulescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
