Turcia se indreapta spre alegeri generale anticipate ca singura solutie a actualei crize politice instalate la Ankara in urma interventiei armatei in disputa dintre guvernul neoislamist si elita seculara turca.
Curtea Constitutionala (CC) de la Ankara a anulat marti primul tur al alegerilor prezidentiale desfasurat saptamana trecuta in Marea Adunare Nationala a Turciei. CC s-a pronuntat astfel in favoarea sesizarii principalului partid de opozitie, Partidului Republican al Poporului (CHP), apreciind ca prezenta la vot a 361 de deputati din totalul de 550 nu intrunea cvorumul necesar de 2/3 pentru desfasurarea unui scrutin valid.
Abdullah Gul, candidatul Partidului Dreptatii si Dezvoltarii (AKP) al premierului turc, Recep Tayyip Erdogan, nu a reusit vineri sa obtina necesarul de voturi pentru a castiga in primul din cele trei tururi ale prezidentialelor programate anul acesta pe 27 aprilie, 9 si 15 mai. Desi, initial, CHP, principalul partid laic de opozitie, anuntase si el inscrierea unui candidat in cursa, deputatul Ersonmez Yarbay, pana la urma, deputatii acestui partid au boicotat primul tur al scrutinului. Gul a obtinut astfel doar 357 de voturi, cu 10 mai putin decat cele 367 necesare, respectiv sprijinul a doua treimi dintre deputati.
Dupa decizia CC, AKP a decis ieri organizarea urmatorului tur al alegerilor prezidentiale la 6 mai, nu la 3 mai, asa cum era stabilit initial. Un lider AK, Salih Kapusuz, a declarat pentru Reuters ca urmatoarele tururi de scrutin vor avea loc la 9, 12 si 15 mai, pana cand actualul ministru de externe, Abdullah Gul, va obtine suficiente voturi.
Decizia de marti a Curtii a fost catalogata drept "un glonte impotriva democratiei" de premierul turc Recep Tayyip Erdogan care a anuntat ieri ca va cere Parlamentului sa convoace alegeri generale anticipate pe 24 iunie sau 1 iulie.
Premierul turc a anuntat totodata intentia de reformare a sistemului electoral inainte de dizolvarea Parlamentului astfel incat presedintele tarii sa fie ales prin sufragiu universal pentru cel mult doua mandate a cate cinci ani.
Potrivit actualei constitutii, seful statului turc dispune de prerogative simbolice si este ales pentru un singur mandat de sapte ani de catre cei 550 de membri ai Parlamentului.
Liderul CHP, Deniz Baykal, a declarat pentru cotidianul turc Vatan ca partidul sau se va opune revizuirii constitutiei, pentru ca aceasta "ar ame-ninta democratia parlamentara din Turcia". Totusi, un alt partid de opozitie, "Patria", sustinator al ideii de presedinte ales prin sufragiu universal, s-ar putea alatura cu cei 20 de parlamentari ai sai celor 352 de alesi AKP pentru a asigura un vot majoritar de 2/3 necesar modificarii constitutiei.
Vestea anularii alegerilor prezidentiale a avut efecte imediate si asupra bursei, determinand initial o stabilizare a monedei nationale, dupa ce la sfarsitul saptamanii trecute lira turceasca a avut o scadere semnificativa. Totusi, initiativa unor alegeri generale anticipate a anulat efectele benefice legate de verdictul de marti al CC.
"Propunerea guvernului de a modifica actuala constitutie va extinde incertitudinea investitorilor, mai ales ca AKP pastreaza reale sanse pentru presedintie, ceea ce va atrage noi confruntari cu elita seculara", crede Tim Ash, expert in piete in curs de dezvoltare pentru Bear Stearns & Co. Inc. la Londra. Parerea lui Ash este impartasita de un alt expert londonez, Debbie Orgill, senior economist la ABN Amro, care spera, totusi, ca "stabilirea unei date sigure pentru alegerile generale va redresa situatia pe piata turca".
Comisia Europeana a salutat propunerea premierului turc de organizare a alegerilor anticipate, dupa ce anterior criticase, alaturi de SUA, ingerinta armatei in afacerile statului turc, aspirant la statutul de membru al UE.
Sefii armatei turce lansasera vineri un avertisment dur impotriva oricarei puneri in discutie a principiului laicismului statului, acuzand guvernul de lipsa de actiune in fata extinderii activitatilor islamiste
Initiativa actualului premier turc este considerata de majoritatea expertilor ca fiind o incercare a lui Erdogan de a evita soarta lui Necmetin Erdokan. In 1997, armata l-a silit pe Erdokan sa demisioneze din fruntea guvernului, in cursul a ceea ce turcii numesc "puciul post-modern".
In plus, alegerile anticipate, considerate unica solutie pentru scoaterea tarii din criza, erau deja cerute cu insistenta de opozitie, de presa si de mediile de afaceri.
Cu 2 zile inainte de anuntul premierului turc, Financial Times titra, profetic, "Turcia are nevoie de alegeri anticipate!".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
