Politică externă

Rusia si Statele Unite schimba replici dure pe tema Ucrainei

08.12.2004, 00:00 9

Secretarul american de Stat, Colin Powell, a respins, in cadrul reuniunii OSCE de la Sofia, acuzatiile formulate de Rusia, care a denuntat ingerinta Occidentului in spatiul fostei Uniuni Sovietice, mai ales in Ucraina. In acelasi timp, ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, a exprimat nemultumirea Rusiei fata de evolutia crizei din Ucraina.
"Suntem preocupati de promisiunile neindeplinite privind democratia si respectarea libertatilor fundamentale in anumite state membre ale OSCE. Suntem ingrijorati in mod deosebit de situatia din Rusia, in special de actiunile care afecteaza libertatea presei si statul de drept", a declarat Powell in cadrul reuniunii.
Seful diplomatiei americane a criticat autoritatile de la Moscova din cauza prezentei militare ruse in zone separatiste din Republica Moldova si Georgia.
"Angajamentele Rusiei de a-si retrage fortele din Republica Moldova si de a ajunge la un acord cu Georgia in privinta perioadei de stationarea a trupelor ruse nu au fost indeplinite", a declarat Powell. El a subliniat ca, de acum inainte, Statele Unite nu vor mai actiona asa cum se asteapta rusii, adica nu vor ratifica Tratatul asupra fortelor conventionale din Europa, din 1999.
Lavrov a acuzat Occidentul ca duce o politica duplicitara, criticand procesele electorale din fostele tari comuniste, dar respingand, in acelasi timp, rezervele exprimate fata de alegerile din Europa de Vest si din Statele Unite.
In ceea ce priveste Ucraina, Lavrov a declarat ca "nu trebuie ca observarea alegerilor sa fie transformata intr-un instrument politic".
Presedintele rus, Vladimir Putin, a denuntat din nou, zilele trecute, interventia Occidentului in Ucraina, lansand un avertisment fata de posibila divizare a acestei tari.
Poporul ucrainean manifesta "pentru democratie, in numele libertatii", a adaugat Colin Powell. "In aceste ultime saptamani, nici un membru al comunitatii internationale nu a intervenit in Ucraina impotriva democratiei, ci dimpotriva", a spus el.
Cu cateva ore mai devreme, secretarul de Stat american, Colin Powell, daduse asigurari Rusiei ca Occidentul nu intentioneaza sa isi extinda sfera de influenta in Ucraina si a insistat asupra dreptului ucrainenilor la libertate. "Nu suntem in competitie, nu cerem Ucrainei, Europei Orientale si Caucazului sa aleaga intre Est si Vest", a declarat Colin Powell, cu ocazia reuniunii Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE). Termenul de "sfera de influenta nu poate descrie situatia actuala", a precizat Powell.
Intre timp, Parlamentul de la Kiev a inceput dezbaterea pe marginea legilor electorale, care, la solicitarea liderului opozitiei, Victor Iuscenko, ar trebui modificate in sensul eliminarii posibilitatilor de fraudare a scrutinului.Este important cum anume vor fi modificate aceste legi. Iuscenko vrea, asadar, ca interventia autoritatilor in numararea voturilor sa fie nula. De pretextul modificarii legilor electorale a profitat insa Leonid Kucima, inca presedintele Ucrainei, cel care pana acum l-a sustinut pe candidatul prorus, Victor Ianukovici. Presedintele a preluat mesajul opozitiei democrate, pe care l-a mulat pe intentiile sale. El a cerut si modificarea Constitutiei, motivand ca ar fi nevoie de o repartizare judicioasa a puterilor in stat, pornind de la criza de dupa al doilea tur de scrutin. Aceasta ar putea fi insa o capcana, pentru ca, in cazul in care o serie de atributii prezidentiale ar fi indreptate spre Guvern si Parlament, atunci viitorul presedinte va avea mai putina autoritate. Or, in cazul in care Victor Iuscenko ar ajunge presedinte, va fi incorsetat intre Guvern si Parlament. Mai ales de actualul guvern, care inca se afla in functie si este condus de contracandidatul sau, Ianukovici, cel acuzat ca a furat alegerile in detrimentul lui Iuscenko.Lucrurile s-au complicat destul de mult in Ucraina din aceasta perspectiva. Kucima, de pilda, nu a demis guvernul condus de Ianukovici, desi Parlamentul a votat o motiune de cenzura la adresa sa, iar demiterea cabinetului sau ar fi fost, in acest caz, o formalitate. La randul sau, Ianukovici sustine ca a fost lasat balta de actualul presedinte si ca are informatii care ar atesta ca oameni din imediata apropiere a lui Kucima ar finanta campania liderului opozitiei.
Intre timp, Parlamentul de la Kiev a inceput dezbaterea pe marginea legilor electorale, care, la solicitarea liderului opozitiei, Victor Iuscenko, ar trebui modificate in sensul eliminarii posibilitatilor de fraudare a scrutinului.
Este important cum anume vor fi modificate aceste legi. Iuscenko vrea, asadar, ca interventia autoritatilor in numararea voturilor sa fie nula. De pretextul modificarii legilor electorale a profitat insa Leonid Kucima, inca presedintele Ucrainei, cel care pana acum l-a sustinut pe candidatul prorus, Victor Ianukovici. Presedintele a preluat mesajul opozitiei democrate, pe care l-a mulat pe intentiile sale. El a cerut si modificarea Constitutiei, motivand ca ar fi nevoie de o repartizare judicioasa a puterilor in stat, pornind de la criza de dupa al doilea tur de scrutin. Aceasta ar putea fi insa o capcana, pentru ca, in cazul in care o serie de atributii prezidentiale ar fi indreptate spre Guvern si Parlament, atunci viitorul presedinte va avea mai putina autoritate. Or, in cazul in care Victor Iuscenko ar ajunge presedinte, va fi incorsetat intre Guvern si Parlament. Mai ales de actualul guvern, care inca se afla in functie si este condus de contracandidatul sau, Ianukovici, cel acuzat ca a furat alegerile in detrimentul lui Iuscenko.
Lucrurile s-au complicat destul de mult in Ucraina din aceasta perspectiva. Kucima, de pilda, nu a demis guvernul condus de Ianukovici, desi Parlamentul a votat o motiune de cenzura la adresa sa, iar demiterea cabinetului sau ar fi fost, in acest caz, o formalitate. La randul sau, Ianukovici sustine ca a fost lasat balta de actualul presedinte si ca are informatii care ar atesta ca oameni din imediata apropiere a lui Kucima ar finanta campania liderului opozitiei.
Situatia este departe de a se fi domolit la Kiev. Ieri, mai multi tarani ucraineni s-au legat cu lanturi la intrarea in sediul Ministerului Politicilor Agricole de la Kiev, solicitand demisia Guvernului. Protestul a fost organizat de un comitet de greva al fermierilor si proprietarilor de terenuri, care a amenintat ca va umple curtea ministerului cu turme de vaci sau berbeci. De cealalta parte, Guvernul Ianukovici a anuntat ca muncitorii de la mai multe mine de carbuni au facut apel la "reinstaurarea ordinii in tara" si la "normalizarea activitatii institutiilor guvernamentale".
adelina.radulescu@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO