Deciiile presedintelui rus, Vladimir Putin, prezentate de Kremlin ca fiind menite sa sporeasca securitatea Federatiei au starnit critici occidentale, cele mai ferme venind din partea Statelor Unite.
Este vorba despre planul de a schimba in sistemul electoral rus doua prevederi - una dintre ele se refera la numirea, si nu alegerea guvernatorilor tregiunilor care alcatuiesc Federatia Rusa, cealalta, la micsorarea sanselor partidelor mici de a patrunde in Duma de Stat, camera inferioara a Parlamentului de la Moscova. Analistii, si cei occidentali, dar si cei din Rusia, au considerat ca astfel puterile lui Vladimit Putin ar spori. Interpretarile au fost dozate intr-un registru care a cuprins acuze la adresa lui Vladimir Putin ca are tendinte dictatoriale sau de sporire a decalajului democratic dintre Vest si Federatia Rusa.
Dupa critici aparute in ziare, a venit randul secretarului de stat al SUA, Colin Powell, sa critice masurile anuntate de Putin. Intr-un interviu pe care i l-a acordat agentiei Reuters, Powell a spus ca este vorba despre un pas inapoi in calea reformelor. Aceste masuri pe care le-a anuntat Putin (intre care se mai afla si intentia de a reintroduce pedeapsa cu moartea) au fost incluse intre asigurarea de catre Moscova a securitatii cetatenilor rusi - au aparut imediat dupa criza ostaticilor din Beslan. Or, Colin Powell a cerut Rusiei asigurari ca, in lupta impotriva terorismului, nu inregistreaza un deficit de democratie. Acelasi termen mai fusese folosit de catre Powell la inceputul anului, cand, in drum spre Moscova, s-a pronuntat destul de precis (pentru practica limbajului dimplomatic) la adresa a ceea ce el a numit deficit de democratie a regimului Putin. La acea vreme intrau in discutie libertatea presei (care este controlata in mare masura de catre Kremlin si nu a oferit tribuna opozitiei in timpul campaniei electorale), atitudinea fata de Yukos si existenta unei opozitii prea slabe.
De data aceasta, Powell a cerut, cu alte cuvinte, ca Rusia sa nu confunde lupta impotriva terorismului cu ambitiile de putere ale regimului reprezentat de Vladimir Putin. Replica venita de la Kremlin a fost ritoasa. Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a spus ca Stele uNite nu trebuie sa incerce sa-si impuna modelul democratic si in Rusia. "Procesele care se desfasoara in Rusia sunt problema noastra interna", a spus Lavrov. Apoi, seful diplomatiei ruse a mai adaugat ca Rusia, de pilda, nu comenteaza sistemul de alegere a presedintelui Statelor Unite (care este desemnat de catre un corp electoral).
In lantul de declaratii legate de modificarile pe care le intentioneaza Kremlinul este si o pozitie a Uniunii Europene. Aici s-au pronuntat mai multi reprezentanti, in termeni mai mult sau mai putin fermi, dar cu acelasi status - Rusia nu trebuie sa faca un pas inapoi in reformele democratic. De retinut este punctul de vedere al lui Chris Patten, comisarul pentru relatii externe al Uniunii, care si-a exprimat speranta ca Rusia nu raspunde la amenintarile teroriste cu sporirea puterilor Kremlinului.
Intentiile anuntate de catre Vladimir Putin nu sunt singurele care au nascut critici din partea partenerilor occidentali. Au ramas notate intr-o agenda a relatiilor americano-ruse vederile diferite in privinta solutionarii conflictului cecen (Moscova sugereaza ca arde de nerabdare sa intre in forta in barlogul rebelilor care cer independenta). Mai sunt inclestari, la nivel de declaratii, fireste, si in privinta retragerii armatelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova sau cel al Georgiei. In fine, mai exista si alte momente in care fiecare dintre cele doua parti au vrut sa arate ca fiecare trebuie luata in considerare ca fiind o superputere.
Aceste ingrijorari insa venite din vest in privinta deciziilor pe care le-a luat in timp presedintele rus au ca fundament si unele masuri cu conotatii mai degraba simbolice, dar care nu se poata sa nu starneasca fiorii din vremea Razboiului Rece. Este vorba mai degraba de cateva simboluri ale URSS, pe care Putin, de doua mandate incoace, le-a reinstaurat. Mai intai a fost imnul de stat al Rusiei Sovietice, repus in drepturi, a mai fost apoi si revenirea la simbolul bolsevic (steaua rosie a Armatei Rosii), ca insemn al trupelor Rusiei de azi. Or, la acea vreme, aceste decizii au fost primite mai mult cu raceala in lumea democrata, dar fara comentarii importante. De data aceasta, lucrurile par sa se schimbe din planul semiotic in cel institutional, iar modificarea sistemului de alegere a unor lideri de regiuni, ca si cel al desemnarii Dumei, nu-s putin lucru.
adelina.radulescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
