Irlanda organizeaza astazi un referendum pe tema ratificarii Tratatului de la Lisabona al Uniunii Europene, al carui rezultat era asteptat cu sufletul la gura de celelalte state europene din cauza ca el poate genera o criza la nivel comunitar.
Ultimele sondaje aratau ca diferenta dintre cei care erau in favoarea Tratatului si cei care urmau sa se pronunte impotriva era aproape insignifianta. Astfel, 39% dintre irlandezi intentioneaza sa respinga Tratatul, iar 42 de procente urmeaza sa voteze favorabil. De altfel, raportul intre cele doua grupuri s-a modificat continuu si astfel nu este exclusa o surpriza neplacuta.
Irlanda este singura tara din Uniunea Europeana care a organizat un referendum pentru Tratatul de la Lisabona, semnat in decembrie 2007, acest lucru fiind obligatoriu prin Constitutie.
O respingere a Tratatului ar insemna o noua criza de incredere la nivelul blocului comunitar generata de incapacitatea sa de a fi atractiv alegatorilor europeni si un blocaj in activitatea Bruxellesului, deoarece Comisia Europeana si institutiile comunitare vor fi de acum inainte reticente fata de alte initiative ambitioase.
S-ar repeta astfel istoria din 2005, cand Tratatul constitutional, forma initiala a Tratatului de la Lisabona, a fost respins prin referendum in Olanda si Franta, fiind nevoie de o revizuire a acestuia.
O alta consecinta a respingerii Tratatului in Irlanda ar fi incetarea procesului de ratificare parlamentara a documentului (necesara inainte de intrarea in vigoare a acestuia) de catre Marea Britanie si alte state, lasand UE sa activeze in baza unui sistem decizional sinuos, un aparat de politica externa disfunctional si un sistem ineficient al presedintiei semestriale.
In cazul unui esec, Dublin va organiza un al doilea referendum, dar analistii sunt insa sceptici ca un astfel de demers ar putea functiona in al doilea caz, asa cum s-a intamplat la sfarsitul anului 2002, cand irlandezii au aprobat Tratatul de la Nisa, menit sa adapteze structurile europene la extinderea spre est, dupa un al doilea referendum. De asemenea, ar putea aparea noi cereri de sistare a procesului de extindere a Uniunii Europene.
Premierul irlandez Brian Cowen le-a cerut cetatenilor cu o zi inainte de vot si ultima zi de campanie sa voteze "da" pentru a salva economia tarii aflata in declin.
"Cred ca oamenii recunosc in final ca economia irlandeza este interconectata cu cea europeana", a declarat primul-ministru.
Cei din "echipa" celor care vor vota impotriva Tratatului au acuzat Franta, care va prelua presedintia UE de la 1 iulie, de pregatire a unui plan pentru crearea unei forte europene de aparare controlate de Bruxelles, care sa includa fortele militare a tuturor statelor membre. Ministrul francez de externe Bertrand Kouchner i-a avertizat cu o zi inaintea votului pe irlandezi sa voteze favorabil, deoarece, in cazul unui esec, ei ar fi singurii care ar avea de suferit.
Principalele prevederi ale Tratatului de la Lisabona
UE (mai precis Consiliul European) va avea un presedinte ales pentru 2,5 ani.
Carta Drepturilor Fundamentale va avea caracter obligatoriu. Ea contine 54 de articole referitoare la drepturi civice - libertate, egalitate, drepturi economice si sociale. Desi Carta se refera doar la dreptul european, nu la cel national, Marea Britanie si Polonia au obtinut derogari de la aplicarea sa.
Votul in consiliile Uniunii Europene (ministrii din fiecare stat reuniti pe domeniile lor) va fi acordat altfel - deciziile care nu necesita unanimitate vor fi luate din 2014 cu acordul a 55% din statele UE care sa reprezinte 65% din populatia UE.
Parlamentul European isi va extinde puterea de codecizie legislativa in chestiuni privind justitia, securitatea si imigratia.
Incepand din 2014, Comisia va avea un numar de membri egal cu doua treimi din numarul statelor membre.
Uniunea va avea un ministru de externe (se va numi Inalt Reprezentant), dar el nu se va substitui ministrilor de externe din tarile membre.
Uniunea va avea personalitate juridica explicita.
Parlamentele nationale vor primi puteri sporite in raport cu Bruxellesul. Comisia Europeana va trebui sa notifice parlamentelor nationale proiectele de legi.
De remarcat este ca textul nu face trimitere la simbolurile UE - steag, imn.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
