Presedintele rus, Vladimir Putin, l-a numit ieri in postul de prim-ministru pe un cvasinecunoscut, Mihail Fradkov, un fost sef al politiei fiscale, iar din 2003, reprezentantul Rusiei la Uniunea Europeana.
Putin l-a propus in aceasta functie pe Fradkov, dar numirea lui ca atare in postul de premier la Moscova trebuie sa fie facuta prin intermediul camerei inferioare a Parlamentului, Duma de Stat. In conditiile in care doua treimi din aceasta camera este dominata de partidul care il sprijina pe Putin, votul in Duma asupra desemnarii noului premier este o formalitate, care va avea loc, potrivit ITAR-TASS, la 5 martie.
Mihail Fradkov are 53 de ani si nu s-a numarat printre cei pe care i-au indicat analistii de la Moscova intre preferatii lui Vladimir Putin. Fradkov este o figura politica stearsa in mediile politice ruse - de anul trecut fusese numit reprezentantul acestei tari la Bruxelles pe langa Uniunea Europeana, un for cu care Kremlinul nu are relatii prea bune, din pricina deficitului de democratie reclamat de Europa Occidenala, ca si de Statele Unite.
Fradkov a fost prezentat de Putin intr-o interventie televizata, tot asa cum fusese anuntata si demiterea cabinetului Kassianov, desfiintat de presedintele rus saptamana trecuta, pe neasteptate, cu doar trei saptamani inainte de alegerile prezidentiale.
Noul premier rus a studiat la Moscova o facultate tehnica, avand diploma de inginer mecanic. A urmat si Academia de Comert Exterior. Intre 1973 si 1975 a fost consilier economic la ambasada rusa din India. Reintors in Rusia sovietica, a detinut mai multe functii importante ca rang in departamentele de comert exterior. Dupa 91, Fradkov a avut functii-cheie, inclusiv pe cea de ministru al comertului, in acelasi domeniu. A fost scurta vreme sef al politiei fiscale, pana cand Putin a desfiintat aceasta institutie, in martie 2003.
Problema este daca aceasta persoana, aparent o figura necunoscuta in lumea politica, va fi pastrata ca prim-ministru si dupa alegerile care vor avea loc in doua saptamani. Constitutia rusa spune ca presedintele ales trebuie sa numeasca un guvern, care apoi trebuie sa fie aprobat de Duma. Cum pana la momentul despre care vorbeste clar Constitutia mai este foarte putin, nu este limpede daca Putin a facut toata tevatura doar pentru a-l propulsa pe Fradkov in cercurile puterii sau e vorba de un artificiu de imagine. Cei mai multi observatori ai lumii ruse sustin ca prin demiterea lui Kassianov, Putin nu a urmarit decat sa dea culoare campaniei electorale anoste, din cauza absentei competitiei politice (figurile notorii ale opozitiei nu participa la scrutinul de la 14 martie). De asemenea, se vorbeste si despre intentia lui Putin de a anima campania electorala, care il da castigator sigur al inca unui mandat, prin atragerea, macar de curiozitate, a electorilor. In Rusia, daca nu vin la urne peste 50% dintre votanti, alegerile nu sunt valide, iar castigarea scrutinului la limita interesului public, i-ar stirbi liderului de la Kremlin din autoritate si chiar din legitimitate.
Cel mai important aspect al acestor alegeri este insa pe ce drum va apuca Rusia dupa 14 martie. Campania electorala a fost lipsita de dezbatere - nu s-au propus platforme, programe si nici nu s-a vorbit despre ideologii. Spre deosebire de predecesorul sau, Boris Eltan, actualul lider de la Kremlin este, se pare, mai putin interesat de confruntari, ceea ce saraceste viata politica de la Moscova si starneste ingrijorare in privinta tentatiei actualului presedinte spre autoritarism.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
