Asasinarea premierului Serbiei, Zoran Djindjici, risca sa alimenteze nationalismul in aceasta tara si sa destabilizeze regiuni precum Kosovo, Bosnia si Muntenegru. Pericolul este cu atat mai mare cu cat, in prezent, atentia intregii lumi este calalizata asupra crizei irakiene, au afirmat, ieri, mai multi specialisti in probleme ale Balcanilor.
Zoran Djindjici a fost impuscat, miercuri, in fata cladirii Guvernului sarb si a murit, o ora mai taziu la spital. La cateva ore, politia a anuntat ca cel care a comandat asasinatul este Milorad Lukovici-Legija care a condus, in trecut, o unitate speciala de politie, "Beretele Rosii". Potrivit politiei el este, actualmente, liderul unui clan mafiot, Zemun (cartier al Belgradului), ai carui membri au executat asasinatul. Presa de la Belgrad relata, ieri, ca asupra premierului au tras mai multe persoane, cel putin trei, argumentand ca Djindjici a fost impuscat in pipt si in spate, cu o pusca cu luneta de calibru mare, de la 200 de metri departate de cladirea Guvernului. Imediat dupa incident, Guvernul de la Belgrad a instituit starea de urgenta. "Milorad Lukovici se afla in fruntea unui grup criminal care a incercat, prin asasinarea sefului guvernului, sa provoace haosul, sa duca la suspendarea legii si la panica in Serbia", potrivit unui comunicat guvernamental. Primul ministru interimar Neboja Covici a afirmat, la randul sau, ca "acesti criminali (...) au incercat sa schimbe cursul istoriei, sa izoleze Serbia si sa o transforme intr-un rai al criminalitatii".
Potrivit presei de la Belgrad, inainte de a fi asasinat, Djindjci dispusese arestarea unor membri ai clanului Zemun. Potrivit altor surse premierul planuia sa-l inlocuiasca pe generalul Arsa Tomic din fruntea serviciilor secrete militare pentru sprijinul pe care acesta i-l acorda fostului lider al sarbiloir bosniaci Ratko Mladici cautat de tribunalul de la Haga pentru implicarea sa in asasinarea a 7.000 de musulmani, la Srebenita, in 1995. Acest lucru nu exclude ipoteza ca premierul sa fi fost asasinat de nationalistii sarbi.
Inaltul reprezentant al UE pentru politica politica externa Javier Solana impreuna cu comisatul UE pentru afaceri externe Crist Patten s-au intalnit ieri cu reprezentantii uvernului sarb, cu presedintele ad interim Natasa Micici, ministrul de interne Zoran Zivkovic sI primul ministru eboisa Covici.
Legiunea Srtaina
Nascut la 15 martie 1968, la Belgrad, Lukovici, cunoscut sI sub porecla de Legija a absolvit liceul de muzica din Belgrad si nu a fost inrolat in Armata Iugoslava, dar si-a capatat porecla de Legija dupa ce s-a inrolat in Legiunea Straina. In timpul razboaielor din fosta Iugoslavie, Lukovici a fost membru al fortelor paramilitare conduse de celebrul Arkan. Ulterior, Legija a devenit seful unitatii speciale de politie Beretele Rosii, functie pe care a detinut-o pana in 2001.
Criza in Balcani
"Balcanii ar putea exploda din nou, in conditiile in care, pentru prima data dupa 15 ani, fusesera eliminate toate sursele de instabilitate in regiune", a comentat un diplomat european al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE). "Eventuala faramitare a coalitiei in factiuni rivale ar putea incuraja nationalismul sarb si, in consecinta, ar putea alimenta aspiratiile la independenta ale albanezilor din Kosovo si ale muntenegrenilor", a declarat Peter Jordan, directorul Institutului austriac de studii pentru Europa de Est si Sud-Est. Provincia Kosovo, cu populatie majoritar albaneza, face parte din Serbia si este administrata de Natiunile Unite, insa nationalistii albanezi nu au renuntat la aspiratiile de independenta. Muntenegru a acceptat, la 4 februarie, sa formeze un nou stat, Serbia-Muntenegru, dupa ce mult timp a cochetat cu ideea unei declaratii de independenta. "Am putea asista la o noua sporire a nationalismului in Republica Srpska din Bosnia si, prin urmarea in partea croat-musulmana" a federatiei bosniace, a continuat Jordan. Deja, un membru al presedintiei tripartite a Bosniei, Suleiman Tihici, a apreciat ca acest atentat ar viza "destabilizarea Serbiei si, probabil, a intregii regiuni". "Scenariul cel mai grav ar fi ca guvernul sarb sa se faramiteze si sa fie incapabil de a reprima crima organizata, care va deveni si mai indrazneata, incurajand astfel extremistii nationalisti cu care este in legatura", a apreciat un alt diplomat al OSCE, de la Viena.
Presa bulgara a comentat si ea asasinarea premierului sarb, apreciind ca aceasta situatie va avea urmari negative in regiunea Balcanilor.
Aceasta crima "a bulversat Serbia si Balcanii", a apreciat cotidianul Standard. "Avand faima nefasta de a reprezenta butoiul cu pulbere al relatiilor internationale, Balcanii detin, de asemenea, recordul in materie de asasinate politice", a adaugat ziarul, amintind ca, in decurs de un secol, in Balcani au fost ucisi noua premieri.
"Asasinarea lui Djindjici impinge regiunea cu mult in urma", titreaza cotidianul Sega (centru-stanga).
"Djindjici anticipa o integrare a statului Serbia-Muntenegru in Uniunea Europeana, incepand cu 2010. Aceste ambitii intrucatva prea optimiste reflectau singura viziune reusita, pentru viitorul tarii vecine.", adauga Sega.
iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
