Discursul televizat de retragere al lui Jacques Chirac intervine pe fondul unei campanii electorale surprinzatoare prin rasturnarile din sondajele de opinie. Daca doar cu doua saptamani in urma sondajele anuntau urcarea in preferintele de vot a lui Segolene Royal, candidatul socialist la presedintia Frantei, in timp ce pe Francois Bayrou, candidat de centru-dreapta (sef al unui mic partid, Uniunea pentru Democratia Franceza), il numeau "eternul al treilea", de ieri lucrurile s-au schimbat radical.
Conform unui sondaj de opinie realizat de Institutul francez Ifop Fiducial, Bayrou a atins pentru prima data acelasi nivel al popularitatii ca si socialista Segolene Royal, amandoi fiind creditati cu aproximativ 23 la suta din intentiile de vot.
Este o rasturnare neasteptata pentru cel care in scrutinul prezidential din 2002 strangea mai putin de 7%. Cei doi candidati sunt precedati de Nicolas Sarkozy, care se mentine in fruntea preferintelor electoratului cu 28 la suta.
Lista este continuata de candidatul ultranationalist Jean-Marie Le Pen, clasat al patrulea, cu 13 la suta din intentiile de vot.
Se pare insa ca acest clasament ar putea sa se schimbe radical dupa 15 martie, data limita pentru ca cei circa 40 de candidati la presedintia Frantei sa prezinte o lista cu semnatura a 500 de oficiali alesi. Doar dupa ce aceasta conditie, esentiala pentru inscrierea in cursa electorala, este indeplinita candidatii sunt inregistrati oficial. Iar, tinand cont ca multi dintre posibilii candidati atat de dreapta, cat si de stanga au reale probleme cu strangerea de semnaturi, atunci lipsa lor de pe buletinele de vot ar putea influenta decisiv electoratul francez.
Problema celor 500 de semnaturi a fost saptamana trecuta in atentia mass-media franceze datorita unor acuzatii de posibile fraude. Ca urmare, Consiliul Constitutional (CC), institutie care vegheaza la respectarea legii fundamentale a Frantei, a pornit o ancheta denuntand "presiunile" exercitate asupra primarilor francezi in legatura cu formularele de sustinere a candidatilor la alegerile prezidentiale.
"Sustinerea candidatilor la alegerile prezidentiale din Franta de catre oficialii alesi prin vot direct face obiectul unor manevre uneori frauduloase", au declarat reprezentanti ai CC.
Printre candidatii "in pana de semnaturi" se numara si reprezentantul extremei drepte Jean-Marie Le Pen, care mai are nevoie de aproximativ 90 de semnaturi pentru a intra in cursa pentru presedintia Frantei, si candidatul trotkist, Olivier Besancenot, care dispune doar de 455 de semnaturi.
Pentru Le Pen nu este prima data cand lista de semnaturi ii creeaza probleme, in 1981 el nereusind sa convinga un numar necesar de oficiali alesi sa il sustina, iar in 2002 facand-o pe ultima suta de metri. Primul tur al alegerilor prezidentiale din Franta va avea loc pe 22 aprilie, al doilea tur fiind programat pe 6 mai.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
