Kirgizstan, una dintre tarile foste sovietice, situata in Asia Centrala, vecina a Chinei si foarte aproape de Afganistan, a amintit ieri de revolutia din Bucurestii anului 1989.
Dupa o serie de proteste, care dureaza de o luna, opozitia din aceasta tara, impreuna cu o parte considerabila a populatiei, a luat cu asalt sediul presedintiei si al guvernului, pe cel al televiziunii publice si si-a alungat presedintele. Avem de-a face cu a treia tara fosta parte a Imperiului Sovietic care se desprinde de influenta Rusiei.
Sunt doua necunoscute in desfasurarea evenimentelor - cel putin pana la inchiderea editiei - unde anume s-a refugiat presedintele tarii, Askar Akaiev, si daca in cele din urma se va trage asupra protestatarilor. Suntem pe un teritoriu unde exista baze rusesti si o armata locala devotata liderului Akaiev care a condus tara de 15 ani.
De asemenea, nu este clar cine anume ar putea fi recunoscut de populatie ca lider al actualei opozitii protestatare, in conditiile in care sunt mai multi pretendenti si care, mai mult, nu au colaborat intre ei. O explicatie ar fi si faptul ca multi dintre ei au fost tinuti in inchisori, izolati si controlati de autoritatile kirgize.
Aici lucrurile au inceput, ca si in Georgia si Ucraina, dupa alegeri, castigate de presedintele fugar Akaiev, acuzat ca le-a fraudat. Totusi, micuta tara despre care vorbim (cu putin peste 5 milioane de locuitori) nu e nici Ucraina si nici Georgia. Acest stat din Asia Centrala este unul in care civilizatia nu a depasit epoca rurala, poate fi mai degraba numita nomada, si unde populatia este un conglomerat de etnii si religii. Avem aici tadjici, uzbeci, dar si chinezi musulmani.
Akaiev a tinut tara sub control de cand a fost ales, in 1991, la prabusirea URSS, asta insemnand fabrici intrate de multa vreme in colaps, cu lume fara serviciu si flamanda chiar. Lideri ai opozitiei sau ziaristii independenti au intrat in inchisoare sau au disparut. Ziarele critice la adresa regimului Akaiev au fost inchise.
Akaiev este un om scolit in stilul politicii de cadre a URSS. A fost presedinte al Academiei Oamenilor de Stiinta si a preluat puterea treptat - dupa un mandat a constatat ca are puteri prea mici si i-a cerut poporului, prin referendum, sa-i sporeasca atributiile. In timpul crizei afgane, Akaiev s-a oferit sa ajute fortele americane, Statele Unite au dat curs ofertei, dar in scurt timp au aparut aici si trupe ruse.
In acest scenariu, lumea a urmarit miscarile Rusiei. In momentul in care au aparut protestele opozitiei, nemultumita de scrutin, Rusia a promis ca nu intervine. Ieri, agentia oficiala de stiri a Federatiei Ruse a anuntat ca Akaiev ar fi fost adapostit de reprezentantii OSCE, lucru dezmintit de organizatie.
Seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, a facut apel, ieri, la responsabilitate din partea Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, acuzand aceasta institutie ca a incurajat opozitia din Kirgizstan.
Anterior, ministrul rus al afacerilor externe a cerut revenirea "pe taramul legalitatii" a situatiei din Kirgizstan si aplicarea dispozitiilor constitutionale.
"Manifestantii au pus stapanire pe sediul presedintiei si al guvernului din Biskek. In acest context, este foarte important sa facem un apel pentru revenirea pe taramul legalitatii a situatiei. Aplicarea dispozitiilor constitutionale este indispensabila si trebuie asigurata cat mai curand, pentru a evita orice actiune care ar putea ameninta siguranta populatiei civile si pentru restabilirea ordinii", a precizat oficialul rus, intr-un comunicat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
