Liderii celor mai industrializate opt state ale lumii au dat startul ieri summit-ului G8 - (format din Canada, SUA, Marea Britanie, Japonia, Germania, Franta, Italia si Rusia) din Japonia, intalnire dominata de cresterea preturilor la alimente, de cresterea pretului petrolului si de incalzirea globala.
Intalnirea de trei zile a debutat cu discutiile dintre cei opt lideri si alti sapte sefi de state din Africa - Algeria, Etiopia, Ghana, Nigeria, Senegal, Africa de Sud si Tanzania - despre criza alimentelor, bolile infectioase si dezvoltarea economica.
Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, prezent la summit, a anuntat ca Uniunea Europeana va infiinta un fond de un miliard de euro pentru sprijinirea sectorului agricol in statele in curs de dezvoltare, bani proveniti din fonduri necheltuite pentru agricultura.
Daca propunerea va fi acceptata, suma totala deblocata de UE pentru a face fata consecintelor crizei alimentare va fi de 1,8 miliarde de euro, a precizat Barroso.
Max Lawson, consilier politic al organizatiei umanitar britanice Oxfam, este de parere ca reuniunea G8 din acest an este cea mai importanta din ultimul deceniu.
"Lumea se confrunta cu siguranta cu mai multe crize - probleme economice extrem de serioase, atat in tarile bogate, dar si in tarile sarace. Dar oamenii saraci sunt cei care sufera cel mai mult, mai ales din urma cresterii preturilor la alimente", a declarat Lawson.
Criza alimentelor este cu atat mai grava, cu cat un studiu preliminar al Bancii Mondiale estimeaza ca aproape 105 milioane de persoane ar putea atinge linia de saracie crunta din cauza cresterii pretului la mancare, dintre acestia 30 de milioane fiind numai in Africa.
Cancelarul german Angela Merkel a atras saptamana trecuta atentia asupra unor consecinte de alt tip ale crizei alimentelor: ar putea "pune in pericol democratia, destabiliza natiuni si conduce la probleme de securitate internationala".
Premierul Marii Britanii Gordon Brown, in speranta gasirii unei solutii pentru actuala criza a alimentelor, le-a cerut britanicilor sa nu mai iroseasca mancarea, in urma unui raport al guvernului conform caruia acestia arunca 4 milioane de tone de mancare in fiecare an, care poate fi consumata, in valoare de 1 miliard de lire sterline.
Criza alimentelor a fost pusa pe seama biocombustibilor in urma unui raport al Bancii Mondiale, facut public saptamana trecuta. Biocombustibilii sunt in principal produsi din plante precum grau, porumb, trestie de zahar si uleiuri vegetale si sunt considerati drept un mijloc eficient de reducere a emisiilor de gaze aflate la baza incalzirii globale.
De aceea, decizia de a aloca suprafete tot mai mari pentru productia de biocombustibili a dus la cresterea pretului la alimente la nivel mondial cu 75%, potrivit raportului.
In acest conditii, propunerea Uniunii Europene de obtinere a 10 procente din carburanti din surse regenerabile, precum biocombustibilii, pana in 2020 a generat numeroase critici. Criticii sustin ca alocarea unor suprafete tot mai mari culturii plantelor din care se produc biocombustibilii au dus la cresterea preturilor la alimente si, in unele cazuri, la distrugerea padurilor tropicale.
Cu toate acestea, exista si critici la adresa G8. Publicatia americana USA Today comenteaza in editia electronica de ieri ca G8 reprezinta mai degraba un decor pentru oportunitati foto decat o reuniune menita sa se incheie cu rezultate concrete, in pofida rolului atribuit in urma cu peste 30 de ani, cand au debutat aceste intalniri la nivel inalt. Principala critica este faptul ca include Italia, tara cu un statut mediu, dar nu cuprinde China, o adevarata putere, sau India, Brazilia.
Alti activisti de la diferite organizatii umanitare i-au acuzat pe liderii din cadrul G8 ca nu si-au respectat promisiunile de ajutorare a Africii. In 2005 in Scotia, liderii gigantilor industriali, au decis sa dubleze ajutorul catre continentul african de la 25 de miliarde de dolari la 50 de miliarde de dolari pana in anul 2010.
Conform unui raport al grupului DATA al solistului formatiei U2, Bono, grupul celor opt au acordat Africii numai 3 miliarde de euro din cele 25 promise in 2005.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
