Tarile din Europa de Vest trec la planuri ample de impulsionare a consumului prin reducerea taxelor, cum ar fi in Marea Britanie, sau reducerea contributiilor la stat in Germania, in timp ce organizatiile internationale de genul Fondului Monetar International sau Bancii Mondiale, cer noilor state membre al UE din Estul Europei reducerea consumului si a deficitelor bugetare. Care este explicatia?
Ministrii de finante au ajus marti la un acord privind reducerea cotelor de TVA din Uniunea Europeana in anumite sectoare - variind de la cele oferite de saloanele de cosmetica pana la reparatii la domiciliu- la un nivel mai mic de 15%, minimul aprobat in prezent de legislatia europeana.
Chiar cu statutul de recomandare, o asemenea masura nu va putea fi luata de statele din Europa de Est care solicita ajutor extern deoarece ele trebuie sa respecte cerintele celui care ofera creditul, in cazul nostru Fondul Monetar International (FMI) sau UE, potrivit analistilor. Este si cazul Ro-maniei, care negociaza un imprumut de pana la 20 de miliarde de euro cu Fondul Monetar si UE.
In principal Franta, Malta si Cipru au anuntat ca ar putea reduce TVA pentru unele dintre produse. Situatia este diferita in Est.
Ungaria, care au luat un imprumut de la FMI, UE si Banca Mondiala de 20 miliarde de euro, a fost nevoita sa mareasca valoarea TVA la 23% de la 20%, o conditie a Fondului. Letonia s-a imprumutat de 7,5 mld. euro de la FMI si UE, fapt pentru care trebuie sa creasca valoarea TVA de la 18% la 21% sau sa reduca cheltuielile publice cu 1,5 mld. euro. Pe de alta parte, nimeni nu a impus vreo conditie Marii Britanii cand a decis in luna noiembrie anul trecut sa reduca valoarea TVA cu 2,5% timp de 13 luni, sub forma unei masuri anticriza.
Cum se explica astfel aceasta atitudine, in care Vestul este incurajat sa stimuleze consumul si sa reduca taxele, iar la in Est se doreste reducerea deficitului bugetar si majorarea taxelor?
Acordul la care au ajuns ministrii de finante este o recomandare pentru cei care pot sa adopte asemenea masuri, pentru cei cu politici coerente si fara deficite bugetare foarte mari, a declarat pentru ZF Mihai Tanasescu, fost ministru de finante si actual reprezentant al Romaniei la FMI.
In realitate, si statele din Vest se confrunta cu deficite mari. Cel mai bun exemplu este cel al Frantei, al carei deficit bugetar este de aproape 5%.
"Este clar ca trebuie sa ne imprumutam", a declarat Tanasescu, care a adaugat ca pentru a primi ajutor trebuie sa respectam anumite conditii, pentru "a ajusta si apoi a corecta".
Fostul ministru de finante a argumentat ca imprumutul este necesar avand in vedere ca Romania a "avut politici laxe, a risipit" si in prezent trebuie sa acopere toate gaurile care au aparut din aceasta cauza.
"N-am stiut sa administram banii si acum trebuie sa platim", a mai spus Tanasescu. Potrivit fostului ministru, actualul deficit de cont curent al Romaniei este de 14% din PIB, iar cu un asemenea deficit trebuie redus consumul.
"Noi am consumat din productia straina. Am importat mai mult decat am exportat, de la francezi, germani, pentru a manca si ne distra", a mai spus Tanasescu.
Unii au insa alta parere. Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata, a declarat pentru ZF ca in actualul context, Romania ar trebui sa aiba deficitul bugetar mai mare, de 4-5% din PIB, pentru ca "pana la urma trebuie stimulata economia, si asta e cel mai important lucru". Asta inseamna sa trecem peste nivelul deficitului de 3% pe care Pactul pentru Crestere si Stabilitare al UE il cere si pe care statele nu trebuie sa-l depaseasca.
Voinea a dat exemplul Letoniei, care are un deficit de 5% in contextul in care a luat un imprumut de 7,5 miliarde de euro de la UE si FMI.
Facand referire la imprumutul pe care Romania il negociaza cu Fondul Monetar International, Voinea a argumentat ca "pana la urma banii de la Fond trebuie sa finanteze dezvoltarea si nu austeritatea".
Directorul Grupului de Economie Aplicata considera ca Romania trebuie sa ia "masuri politice anticiclice, cu aceeasi nuanta, dar poate nu neaparat cu aceeasi anvergura" ca in Vest.
Pe de alta parte, economistul Lucian Albu este de parere ca un stat cu cat e mai dezvoltat si economia e sustenabila, cu atat este mai "independent". In comparatie cu statele din Europa Centrala si de Est, trebuie sa tina seama de cerintele finantatorilor externi si ale Uniunii Europene.
Masuri luate in Vest
- Marea Britanie - reducerea TVA cu 2,5% timp de 13 luni
- Franta - plan de 26 de miliarde de euro pentru a finanta peste 1.000 de proiecte de infrastructura sau constructia de locuinte
- Germania - plan de 50 de miliarde de euro care cuprinde, printre altele, investitii de aproape 20 mld. euro in infrastructura si reduceri de taxe de 9 mld. euro
- Spania - plan de 8 miliarde de euro pentru a crea 300.000 de locuri de munca in special in infrastructura
Masuri luate in Est, cerute de FMI
- Ungaria - majorarea TVA de la 20% la 23%
- reducerea cheltuielilor publice cu 2% din PIB in 2009
- Letonia - reducerea salariilor bugetare cu 15%
- reducerea cheltuielilor publice cu 1,5 miliarde de euro
- majorarea TVA de la 18% la 21%
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
