Comisia europeana a adoptat ieri un vast proiect de masuri care prevede divizarea marilor grupuri energetice, precum E.ON si Electricite de France, pentru separarea operatiunilor de productie de cele de distributie, cu scopul cresterii concurentei.
Companiile de utilitati vor fi obligate, potrivit Comisiei, sa vanda retelele de distributie a energiei sau sa transfere controlul asupra acestora unor operatori independenti. Proiectul va fi pus in dezbaterea celor 27 de state ale UE. Masurile - sustine Comisia - vor contribui la cresterea investitiilor in infrastructura, precum si la accesul mai usor al unor noi firme in sectorul energetic.
Executivul comunitar cere in acelasi timp statelor membre sa-i acorde dreptul sa respinga prin veto incercarile unor companii din afara Uniunii de a prelua participatii mari sau chiar controlul asupra retelelor de gaze si electricitate din Europa.
Comisia a propus adoptarea unei clauze de salvgardare pentru ca astfel de achizitii sa fie conditionate de respectarea reglementarilor comunitare in domeniu. Printre companiile care ar putea fi vizate de propunerea CE se afla grupul rus Gazprom si compania algeriana Sonatrach.
"Proiectul CE contine clauze de salvgardare care impun ca grupurile din afara Uniunii care doresc sa preia participatii semnificative sau controlul asupra unei retele energetice din UE sa demonstreze fara echivoc ca respecta reglementarile comunitare in aceeasi masura ca si firmele europene", se arata intr-un comunicat al Comisiei.
Potrivit propunerilor, Comisia poate interveni in cazul in care un cumparator nu poate demonstra ca activitatile sale de productie sunt separate de cele de distributie.
Pentru a evita o eventuala nemultumire din partea statelor comunitatii europene, in privinta separarii productiei de distributie, Bruxellesul a venit si cu o alternativa la acest plan. Aceasta presupune ca marile companii sa detina propriile retele de energie, dar sa predea controlul asupra retelelor de transmisie unui alt operator.
Ambele optiuni ar trebui sa se aplice asupra sectoarelor de electricitate si al celui de gaz natural in toate cele 27 de tari ale Uniunii Europene. Dar numai ideea de a detine o firma sau de a fi doar manager va infuria anumite tari ale Uniunii. Pana acum, Franta si Germania - tari din care provin gigantii EDF si E.ON, care alimenteaza cu energie si controleaza retelele de distributie - se numara printre cei mai fermi oponenti.
Pe de alta parte, Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Suedia si Spania si-au exprimat opozitia asupra detinerii per total a unor companii de catre unele tari, sustinand ca acest lucru ingreuneaza accesul pe piata tarilor nou-venite in Uniune.
In privinta restrictiilor pentru investitorii non-UE, planurile Bruxellesului pot provoca o revolta.
Potrivit comuinicatului Comisiei Europene, cablurile de electricitate si conductele de gaz ale Uniunii Europene ar trebui declarate "esentiale pentru competivitatea din economie si pentru binele cetatenilor", de aceea tarile straine "nu pot influenta aceasta operatiune".
Asadar, tarile din afara UE la fel ca si cetatenii sai nu pot prelua controlul asupra unui sistem operator de transmisie daca nu au acordul blocului european.
Romania, viceversa
Decizia recenta a guvernului roman de a reuni productia si distributia de energie intr-o singura companie de stat a impartit investitorii privati prezenti in Romania in doua tabere. Principalul factor a fost actionariatul grupului in cauza. Punctul forte al disputei nu este corectitudinea deciziei de a forma un jucator integrat vertical, ci necesitatea controlul statului roman asupra unui jucator de asemenea dimensiuni. Pe de alta parte, nici guvernul nu a avansat solutii prin care sa spuna exact cum vor fi aduse miliardele de euro cerute de strategia energetica, modul de functionare al mega-companiei sau oportunitatile reale pe care aceasta le-ar avea in context regional. E.ON, cea mai mare companie privata din Europa, avand activitati atat de distributie cat si de productie, sustine privatizarea sectorului de energie, spunand ca o revenire la vechea structura de stat este "un pas inapoi si intoarcerea la o piata netransparenta". "La nivel european, tendinta tuturor marilor companii, este de a diminua participatia statului, chiar daca la inceput se pleda pentru o astfel de grupare. Statul roman trebuie sa se gandeasca cu ce-si va finanta strategia de miliarde de euro daca renunta la privatizari", spune Guenther Schubert, directorul general al E.ON Energie Romania, grup care totusi are in portofoliu si distributia si productia de energie. Schubert spune ca o companie de stat nu poate asigura stabilitatea financiara pe termen lung si va face intotdeauna obiectul presiunilor politice. Germanii de la RWE, un alt grup privat, spune ca formarea unor jucatori integrati vertical nu este o idee rea, atata vreme cat actionariatul este diferit astfel incat sa se poata forma concurenta. Singurele companii mai rezervate au fost italienii de la Enel si cehii de la CEZ, ambele controlate de stat, care cred ca exista potential pentru formarea unui jucator regional roman precum si fonduri suficiente din privatizari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
