Alegerile care vor vea loc in tarile membre ale UE par sa fie cele mai dificile din ultima vreme. Absenteismul se prefigureaza a fi una dintre probleme, precum si listele de candidati, care includ personalitati foarte diverse, multe dintre ele fara sa aiba de-a face cu politica.
Presa europeana, de la cea franceza si olandeza la cea britanica, dar chiar si americana, vorbesc despre lipsa de interes a cetatenilor din Uniunea Europeana pentru desemnarea celor peste 700 de membri ai Parlamentului European (PE).
Unele dintre reportajele facute in randul trecatorilor de pe strazile Europei arata nu doar lipsa de interes, dar si lipsa de cunostinte ale acestora despre rolul si rostul desemnarii unui nou Parlament European. Sa fie vorba despre euroscepticism?
In Franta si in Finlanda, de pilda, cetatenilor nu le este clar cu ce anume se ocupa PE. In Marea Britanie putini sunt cei care stiu data alegerilor, desi, in aceeasi zi, are loc si un scrutin local. Aici se intrevede si o oarecare distantare a oamenilor de ceea ce presupune a fi Marea Europa (cea largita la 25 de state), de rolul noii Constitutii europene, care pare s fie perceput ca o pierdere a suveranitatii britanice.
Poate ca acesta a fost motivul pentru care Pat Cox, irlandez, membru al grupului parlamentar liber-democrat din PE si care a fost pana luna trecuta presedintele PE, a facut un apel la europeni sa vina la vot, sa inteleaga ca rolul PE este mai important decat il percep ei acum.
Parlamentul European este cel care, prin noua Constitutie va avea un cuvant mai greu de spus in privinta deciziilor pe care le ia Consiliul de Ministri al Uniunii. In cadrul politicilor care tin de agricultura, de taxele percepute in comert, de calitatea produselor alimentare si de mediu, rolul PE va creste. Acum, PE nu poate decat sa propuna amendamente, dar ar fi posibil ca exact in timpul mandatului de cinci ani care va incepe dupa aceste alegeri, PE sa fie cel care isi spune un cuvant de care Consiliul de Ministri trebuie sa tina seama in mod indubitabil.
In pledoaria lui Pat Cox, de fapt apelul sau care cheama lumea la vot, este pusa in balanta si situatia in care se afla acum Europa. Intr-o lume nesigura, in care terorismul pandeste la fiecare colt, in fiecare tara europeana, este nevoie de o politica unitara de securitate. Este nevoie, spune Pat Cox, de o situare limpede a Uniunii Europene fata de politica internationala a Statelor Unite. Aici este, cu siguranta, avuta in vedere disputa din cadrul tarilor europene nascuta din dilema de a se alinia sau nu politicii preventive si, in acelasi timp ofensive, a SUA fata de potentialele surse de terorism. Vor alinierea Marea Britanie, Italia si statele foste sovietice, vor sa stea de-o parte Germania, Franta si Spania. Or, Parlamentul European, sustine Pat Cox, ar trebui sa-si spuna cuvantul.
Aici intervine si o problema de natura doctrinara - in multe din tarile europene, cum ar fi Italia, Spania, Germania, politicienii de stanga se opun alierii cu SUA, in timp ce dreapta vrea riposte si preveniri in forta ale oricaror pericole teroriste. Este posibil ca PE sa fie, dupa cum arata sondajele de opinie, si mai dominat decat pana acum de partide de dreapta (care au fost majoritare si in mandatul care s-a sfarsit luna trecuta).
Mai exista insa o problema - este vorba despre oamenii care ajung in PE. Pana acum, aici erau trimisi politicienii de profesie, oameni cunoscuti in dezbaterile politice, dar nu notorii pentru marele public. De data aceasta, printre candidatii din diferite tari se numara starlete de televiziune, regizori, scriitori, mari sportivi.
De pilda, una dintre manechinele cunoscute din Estonia (face reclame la supermarketuri), se numeste Carmen Kass, de 25 de ani, va candida din partea unui partid conservator din aceasta tara. Din Cehia, o vedeta de filme porno, retrasa din activitate, va fi pe lista unui partid fara prea mari sanse. Fostii comunisti din Cehia l-au pus pe liste pe primul lor astronaut.
In Polonia, pe listele Solidaritatii se afla Andrzej Wajda, binecunoscutul regizor. Va fi coleg de lista cu fiul lui Lech Walesa.
In Italia, unul dintre fostii premieri, Massimo D'Alema, isi va incerca norocul - el va fi printre cei opt fosti premieri europeni care vor sa-si continue cariera politica la Bruxelles.
In fine, in Portugalia, unul dintre cei mai mari scriitori contemporani, Jose Saramago (care are si un premiu Nobel, tradus din plin in romaneste), va candida din partea comunistilor, dar, se pare, fara sanse.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
