Comisia Europeana a adoptat ieri un raport in care cere vechilor membri ai UE - in baza unor argumente de ordin economic - sa-si deschida pietele muncii pentru muncitorii din noile state membre.
Comisia considera ca afluxul fortei de munca din noile state spre tarile vechi ale UE va revigora economiile acestora din urma.
"In ciuda tuturor temerilor exprimate in legatura cu extinderile succesive, libera circulatie a fortei de munca nu a condus la disfunctionalitati ale pietelor muncii" din vechile state ale UE, subliniaza Bruxellesul, in primul sau bilant de dupa extinderea cu 10 noi state membre in 2004.
Un numar de 12 state europene - mai putin Marea Britanie, Irlanda si Suedia - au introdus clauze speciale inainte de aderarea celor zece noi state, in 2004, care ingradesc migrarea fortei de munca din Est.
"Cei care au decis sa nu aplice restrictii sunt in general foarte multumiti de efectele deciziei lor", afirma documentul.
Comisarul pentru politici sociale, Vladimir Spidla, subliniaza in docu-ment ca temerile fata de un posibil aflux de forta de munca dinspre Est, care sa le ia slujbele occidentalilor si sa bene-ficieze de ajutoare sociale generoase, nu s-au materializat.
Comisarul indeamna statele membre "nu doar sa ia in considerare dovezile de ordin statistic, dar si sa transmita un indemn pozitiv cetatenilor lor referitor la oportunitatile date de libera circulatie a fortei de munca in cadrul Uniunii Europene".
Numarul cetatenilor din noile state membre a crescut mult doar in Marea Britanie, Irlanda si Austria, in celelalte state cifrele corespunzand celor dinainte de extindere.
Germania a emis aproximativ 500.000 de permise de munca noilor state membre intre 2004 si 2005 (reprezentand 0,9% din populatia cu drept de munca a tarii), Austria - 70.000 (1,2%), Italia aproximativ 50.000 (0,1%), Olanda peste 20.000 (0,2%), iar restul statelor "vechi" au emis in jur de 10.000.
Dintre cele trei state care au primit forta de munca straina fara sa impuna restrictii, in Marea Britanie au fost inregistrate circa 200.000 de solicitari, in Irlanda peste 150.000, in timp ce Suedia a emis 3.500 de permise de rezidenta in 2004.
"Migratia fortei de munca in urma extinderii a avut efecte pozitive asupra economiilor celor 15 vechi state membre", afirma textul.
Noile state membre "contribuie in mod pozitiv la performanta globala a pietei muncii, la sustinerea cresterii economice si la imbunatatirea finantelor publice", afirma studiul.
Pe de alta parte, restrictiile pe piata muncii din unele state ar fi incurajat aparitia dinspre Est a "unui flux deosebit de important de angajati care sustin ca sunt liber profesionisti", precizeaza documentul, care avertizeaza ca "restrictiile impuse accesului la piata muncii ar putea intensifica fenomenul muncii la negru". In plus, comisia subliniaza ca temerile aparute in Marea Britanie in legatura cu posibila exploatare a serviciilor sociale de catre cetateni polonezi sau lituanieni nu s-au materializat, fiind inregistrate doar 45 de cereri de plata a beneficiilor sociale din randul celor 200.000 de angajati straini aflati in evidente.
Bruxellesul mai afirma ca "imigratia dinspre statele nemembre este un fenomen mult mai amplu" decat mobilitatea fortei de munca din interiorul Uniunii.
Majoritatea "vechilor" state mem-bre care intentioneaza sa mentina inter-dictiile pe piata muncii pana in 2011, inclusiv Germania si Austria, gazduiesc mult mai multi imigranti din statele lumii a treia decat din noile state membre.
Conform unei legi care a intrat in vigoare la inceputul anului acesta, cetatenii din afara Uniunii Europene care au locuit si au muncit in Uniune de mai mult de cinci ani beneficiaza de acces deplin la piata muncii, in timp ce angajatii din noile state membre sunt exclusi.
Ministrul spaniol de finante, Pedro Solbes, a declarat recent ca Guvernul nu va extinde restrictiile pe care le-a impus la angajarea fortei de munca din Europa Centrala si de Est.
Portugalia, Finlanda si Grecia ar urma sa adopte aceeasi linie, in timp ce majoritatea celorlalte state au dat de inteles ca vor mentine restrictiile inca trei ani, dar ar putea spori cotele permiselor de munca acordate cetatenilor noilor tari membre. iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
