Congresul american urmeaza sa aprobe o lege impotriva imigratiei ilegale care prevede, printre altele, construirea unui zid de securitate lung de peste 1.100 de km la granita cu Mexicul, o initiativa considerata extrem de controversata de presa de peste Ocean si contestata de statele din America Latina.
Desi pentru standardele americane, imigrantii hispanici castiga putin, sumele pe care acestia le trimit rudelor lor ramase in statele Americii latine sunt estimate la 45 de miliarde de dolari anual, adica mai mult decat tot ajutorul international si toate investitiile straine care intra in aceste tari la un loc.
Aprobata deja in Camera Reprezentantilor cu o larga majoritate la sfarsitul anului trecut, aceasta initiativa legislativa mai are nevoie doar de consimtamantul Senatului pentru a putea fi pusa in practica. Cum republicanii, principalii sustinatori ai acestei propuneri legislative, se pot baza pe o majoritate confortabila si in Senat (55 de republicani, fata de doar 44 de democrati si un independent), analistii se asteapta ca legea sa fie in cele din urma aprobata.
Un astfel de zid de securitate a fost construit deja in sudul Californiei intre San Diego si Tijuana, iar aceasta initiativa inseamna practic extinderea sa pe o portiune insemnata din cei 3200 de km ai frontierei americano-mexicane. De asemenea, zona de granita va fi impanzita cu echipamanete ultraperformante de monitorizare si va fi patrulata atat de militari, cat si de catre garzile civile locale. Astfel de garzi civile inarmate activeaza deja in zona de granita, iar implicarea acestora in mai multe incidente legate de impuscarea unor cetateni mexicani a cauzat anul trecut o disputa diplomatica intre Washington si Mexico City.
Pe langa constructia acestui zid, legea dezbatuta de Congres prevede si declararea rezidentei ilegale pe teritoriul american un delict penal, spre deosebire de statutul sau actual de ofensa civila, statueaza obligativitatea angajatorilor de a verifica statutul muncitorilor lor si prevede amenzi pentru cei care angajeaza in mod voit imigranti ilegali. Unul din sustinatorii legii, reprezentantul republican Thomas Tancredo, crede ca legea va descuraja imigratia ilegala. "Veti vedea ca oamenii vor incepe sa se intoarca in tarile de origine si vor face acest lucru in numar foarte mare, de ordinul milioanelor", a spus Tancredo. Oponentii legii cred insa ca aceasta va fi ineficienta, iar imigrantii ilegali vor fi fortati si mai mult sa lucreze in economia subterana si sa eludeze autoritatile federale. In conditiile in care zidul de securitate de la granita cu Mexicul va da roade, exista voci care doresc extinderea acestuia si la granita nordica a Statelor Unite - cea cu Canada - din ratiuni de securitate.
Problema imigratiei ilegale este una din principalele preocupari ale electoratului american, iar anul acesta fiind an electoral este de asteptat ca legislatorii sa acorde acestei chestiuni maxima atentie. Indeosebi congresmenii proveniti din statele sudice, care adapostesc cel mai mare numar de hispanici, doresc adoptarea unei astfel de legislatii anti-imigratie. Cunoscut fiind faptul ca baza electorala a republicanilor o reprezinta in principal statele din sudul Statelor Unite, este fireasca preocuparea lor speciala fata de subiectul imigratiei ilegale.
Presedintele George W. Bush si-a anuntat in timpul campaniei electorale din 2004 intentia de a propune o solutionare a problemelor rezidentilor ilegali de pe teritoriul american. Casa Alba doreste sa li se acorde imigrantilor ilegali care pot dovedi ca au un loc de de munca stabil si nu sunt implicati in activitati mafiote un permis de munca temporar pe timp de trei ani. Numarul hispanicilor fiind mereu in crestere in Statele Unite, strategii administratiei republicane considera ca o astfel de masura ar putea sa le aduca voturi pretioase. In afara comunitatii cubaneze, care in mod traditional voteaza covarsitor cu republicanii, ceilalti hispanici sunt mai degraba inclinati sa voteze cu Partidul Democrat, insa se constata in ultimii ani o schimbare de optiuni. Tot mai multi hispanici cu ferme convingeri religioase se indreapta catre partidul actualului presedinte.
Presedintele de dreapta al Mexicului, Vincente Fox, a condamnat aceasta initiativa pe care a considerat-o "rusinoasa". El a comparat acest zid de la frontiera americano-mexicana cu celebrul "zid al infamiei" care despartea cele doua parti ale Berlinului pe vremea Razboiului Rece si a atras atentia ca "este un semnal negativ venit din partea unei natiuni alcatuite la randul ei in buna masura din imigranti". Fox a mai spus ca autoritatile americane trebuie sa aiba in vedere contributia imigrantilor hispanici la economia Statelor Unite. Si alte state din America Centrala s-au alaturat protestelor Mexicului cerand ca imigrantii sa nu fie tratati precum niste delincventi.
Se estimeaza ca in prezent circa 10 milioane de mexicani traiesc in Statele Unite, 4 milioane din acestia fiind imigranti ilegali. Anual un milion de mexicani sunt prinsi in timp ce incearca sa treaca fraudulos frontiera americana. Incepand din 1993 peste 3.800 de hispanici si-au pierdut viata in momentul traversarii frontierei, numai anul trecut inregistrandu-se 441 de victime.
Numarul celorlalti hispanici prezenti in mod ilegal pe teritoriul american nu se cunoaste, insa se banuieste ca ar fi tot de ordinul milioanelor. Impinsi de saracie, acestia cauta o viata mai buna in America, acolo unde slujbe pentru muncitorii slab calificati sunt mereu disponibile.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
