Reglementarea profesiei de jurnalist a fost, in ultimii ani, unul dintre subiectele cele mai disputate.
In spatele ratiunilor invocate de politicieni - de pilda faptul ca printr-o lege ziaristul ar fi mai bine protejat, sau ca profesia este reglementata in alte tari - asociatile de jurnalisti au vazut o incercare de a limita dreptul la exprimare. Chiar si cei mai infocati suporteri ai libertatii presei simt, uneori, imboldul de a trage o palma prieteneasca presei pentru presupusa ei aservire. Bunaoara, Adrian Cioroianu consilierul presedintelui PNL Teodor Stolojan crede ca "presa este doar un vector care sa-i ajute pe unii patroni in alta afacere pe care o au." La sfarsitul saptamanii, Cioroianu a participat la o dezbatere cu ziaristii din provincie alaturi de deputatul liberal Mona Musca care, la randul ei, crede ca presa scrisa si audiovizualul sunt controlate de putere. Deputatul liberal, membru in comisia de cultura arte si mass-media din Camera nu a prezentat nici o proba iar aprecierile ei vin, cumva, in contradictie cu cele afirmate de ziaristii din provincie prezenti la intalnire si care s-au plans, potrivit Mediafax, ca puterea face presiuni asupra lor pentru a nu mai critica PSD.
Politicienii, adepti infocati ai legii presei
Discutiile despre o reglementare legala privind functionarea presei tin la noi de ani buni si au mers, cumva impotriva curentului european care sustine, in majoritatea cazurilor, autoreglementarea profesiei. De altfel, in plin scandal legat de o lege pentru presa, Clubul Roman de Presa a adoptat un cod care fixeaza normele deontologice pentru ziaristi.
Cazul proiectului dreptului la replica redactat, anul trecut, de ministrul Apararii Ioan Mircea Pascu este celebru. Pascu si-a redactat proiectul dupa ce un cotidian central a refuzat sa-i acorde dreptul la replica pe considerentul ca materialul era redactat intr-un limbaj neacademic si se referea la cu totul altceva decat la articolul de presa incriminat de ministru. Proiectul, prevedea amenzi foarte mari pentru publicatiile care nu acorda dreptul la replica, in ciuda faptului ca, oricine se considera calomniat prin presa se poate adresa justitiei si poate obtine daune pe cale judecatoreasca. Mai mult, el facea abstractie de faptul ca in codul penal exista inca referiri la calomnia si insulta prin presa care sunt pedepsite.Totusi, periodic, politicienii tatoneaza terenul pentru a testa reactiile la o astfel de lege. Cu doar doua luni in urma, procurorul sef al Parchetului National Anticoruptie, Ion Amarie, a adus subiectul la zi, considerand ca profesiunea de jurnalist va trebui, intr-o zi, reglementata.
De altfel, cand proiectul Pascu a fost abandonat, presedintele de atunci al Clubului Roman de Presa Dumitru Tinu isi exprima temerea ca el a fost doar amanat pana dupa summitul NATO de la Praga pentru a nu starni supararea liderilor europeni si, prin ricoseu, o decizie nefavorabila Romaniei. Impotriva proiectului s-au ridicat PNL, PD si UDMR dar si presedintele Ion Iliescu care, initial, considerase ca legea "este buna". In ciuda acestui fapt, proiectul a parcurs o buna parte a procesului legislativ trecand de Camera Deputatilor si ajungand la Senat. Legea romaneasca a dreptului la replica a ajuns subiect de discutie si peste ocean. Fostul purtator de cuvant al Departamentului de Stat, James Rubin afirma ca un astfel de proiect nu ar putea sa apara in SUA pentru ca nimeni nu ar putea obliga un ziar sa publice un drept la replica, acest lucru fiind considerat o incercare de intimidare a jurnalistilor. SUA nu au avut niciodata o lege a presei. In Europa, doar cateva tari au o lege a presei, printre care Franta, careia Consiliul Europei i-a cerut sa o abroge pe motiv ca este "invechita."
Reglementari eterogene pentru mass-media
Mona Musca a spus ieri ca Parlamentul nu poate adopta o lege a presei care sa-i multumeasca pe ziaristi, atata vreme cat jurnalistii, in special presa scrisa critica, prin natura meseriei lor, activitatea parlamentarilor. De altfel, spune deputatul liberal, nici nu este nevoie de o astfel de reglementare pentru presa scrisa insa domeniul audiovizual trebuie reglementat de Parlament pentru ca televizorul si radioul intra in casa fiecarui roman. (?)
In presa scrisa singura institutie care functioneaza in baza unei legi este agentia de stat Rompres. Legea Rompres a pus, pentru prima data, o problema de principiu a jurnalismului: confidentialitatea surselor. In elenul lor legislativ, parlamentarii au vrut sa oblige ziaristii, in anumite cazuri, sa-si divulge sursele. Or, confidentialitatea surselor este un principiu respectat in scolile de presa straine. Controversa privind confidentialitatea surselor Rompres s-a incheiat dupa ce Ion Iliescu a cerut modificarea articolului, pentru a promulga legea. Mona Musca are si o obsevatie buna. Anume ca in institutiile mass-media de stat conducerea redactionala se schimba o data cu schimbarea puterii. Ea crede ca trebuie sa existe o lege prin care conducerile TVR sau a radioului public sa nu mai fie dependente de puterea care castiga alegerile. iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
