"Eu am pentru România o contraofertă pe care cred că va fi greu s-o refuzaţi. Vă rog să-i transmiteţi acest lucru preşedintelui Băsescu! Tot volumul de gaz rusesc de care Ucraina are nevoie într-un an suntem dispuşi să-l vindem companiei de stat din România şi după aceea să-l vindeţi mai departe Ucrainei. E bună oferta? Sper că aţi consemnat-o."
Acesta era răspunsul ironic oferit de premierul Vladimir Putin în 2009 unui jurnalist român care voia să afle conţinutul discuţiei pe tema gazelor pe care o avusese premierul rus, la acea vreme, cu Traian Băsescu.
Răspunsul lui Putin trăda relaţia tensionată, chiar de antipatie, cu preşedintele Traian Băsescu. Deşi la summit-ul NATO care a avut loc în 2008 la Bucureşti, Putin a dat dovadă de bunăvoinţă şi a acceptat să participe, nu a binevoit să îl invite pe Băsescu la Kremlin ulterior, chiar dacă după summit a sugerat că va face acest lucru.
Cum va influenţa acum revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, pentru al treilea mandat, relaţia României cu Rusia? În primul rând, prin noua viziune a Rusiei asupra Europei, în care Germania joacă un rol primordial.
Adrian Cioroianu, fostul ministru de externe, consideră că relaţiile dintre Rusia şi România vor continua să fie marcate de suspiciuni şi clişee de natură politică, economică şi istorică.
"Există două posibilităţi. Cea mai probabilă este ca după numirea în funcţia de preşedinte a lui Vladimir Putin relaţiile româno-ruse să îşi menţină cursul de până acum, deci să nu ne facem iluzii. A doua posibilitate este aceea de-a se renunţa la clişee şi suspiciuni, iar relaţia dintre cele două ţări să înceapă să fie abordată cu pragmatism, însă este foarte puţin probabil", susţine Adrian Cioroianu, fostul ministru de externe al României.
El susţine că două state vecine, cum sunt România şi Rusia, ar trebui să caute soluţii pentru a ajunge într-un raport de tip win-win (câştigă ambele ţări), însă în cazul relaţiei de faţă sunt prea multe divergenţe create de dosarele energetice sau de cazul Transnistria. Mai mult, Rusia nu agreează faptul că România face parte din blocul militar adversar, NATO. Pe de altă parte, Băsescu nu pare acreditat la Moscova, după cum afirmă Cioroianu. Fostul ministru de externe afirmă că poate vom asista la o îmbunătăţire a relaţiei dintre România şi Rusia după alegerile prezidenţiale din ţară. "De obicei, la schimbarea administraţiei prezidenţiale se dau semnale pozitive în relaţie cu alte ţări, aşa cum a făcut Germania."
"Este serios de lucrat la relaţiile româno-ruse. Politicul este cel care trebuie să facă primul pas în îmbunătăţirea acestei relaţii, dar în primul rând este nevoie de voinţă, care pare că lipseşte de ambele părţi. În lipsa unor negocieri directe este greu de schimbat relaţia dintre două ţări", spune Cioroianu.
Şi Adrian Niculescu, lector universitar de istorie în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice din Bucureşti, susţine că politicienii români ar trebui să arate gesturi de bunăvoinţă, de amabilitate în relaţia cu Rusia la nivel de formă şi nu de fond şi mai ales să fie prudenţi şi diplomaţi.
"Relaţiile sunt tensionate şi nu cred că se va schimba acest lucru. Rusia a legitimat prin vot numirea ca preşedinte a lui Putin, KGB-istul şi cel care reprezintă vechile structuri ruseşti şi ce era mai rău în Rusia", a spus Niculescu. Lectorul universitar de istorie menţionează că dacă România nu a reuşit să amelioreze relaţiile cu Rusia în timpul mandatului lui Dmitri Medvedev, care era mai generos, cu atât mai puţin va reuşi să schimbe ceva în bine cu Putin preşedinte. Niculescu consideră că România ar trebui să concerteze cu celelalte ţări din apropierea Rusiei, cu Polonia sau Finlanda şi cu toate ţările din UE şi din blocul NATO. "Sub nicio formă România nu trebuie să iasă din acest cor."
Vladimir Putin a câştigat alegerile prezidenţiale de duminică din Rusia cu peste 60% din voturi, dar victoria sa este privită cu îngrijorare de presa occidentală, care îl suspectează pe actualul premier rus de fraudarea alegerilor şi se aşteaptă la ample mişcări de protest în marile oraşe din Rusia. Pe de altă parte, presa din China elogiază victoria lui Putin pe care o consideră un stimulent pentru îmbunătăţirea relaţiilor diplomatice dintre cele două state.
Irina Budrina, profesoară în cultura rusească (cultural psychology, Russian business language şi russian business culture), spune că pentru poporul rus este important ca Vladimir Putin să rămână la putere, pentru că el reprezintă liderul, ţarul cu care poporul a trecut prin tranziţie. "El este văzut ca un lider de încredere, care va contribui la dezvoltarea şi creşterea Rusiei şi la atragerea de investiţii străine, în special din Germania. Oamenii îl văd pe Putin ca pe un lider care va continua să reformeze, după ce a reformat economia." Irina Budrina menţionează că în opinia ei Putin nu a avut contracandidaţi pe care poporul rus să îi favorizeze. "Pe cine aţi alege să fie preşedintele Rusiei? Vladimir Putin este un lider în mintea poporului rus, ceilalţi nu." Cu toate acestea, Budrina admite că nu înţelege de ce Putin se agaţă de putere, acest gest fiind apreciat de ea ca un " simbol a vechiului". "Ţarul" Putin a avut deja două mandate, din 2000 până în 2008.
Topul produselor exportate şi importate de România din Rusia
România a exportat în Rusia produse în valoare de 869 de milioane de euro în primele zece luni ale anului trecut şi a importat produse în valoare de 1,8 miliarde de euro, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Cea mai mare pondere în valoarea produselor exportate o au cele din categoria maşinilor şi echipamentelor de transport. România a exportat produse din această categorie în valoare de 552,9 milioane de euro, adică 63% din totalul exporturilor.
Pe locul doi în total exporturi, cu o pondere de 14%, se poziţionează produsele din categoria celor prelucrate şi clasificate în principal după materia primă. România a trimis în Rusia în primele zece luni ale anului trecut şi produse chimice, în valoare de 118,7 milioane de euro, adică 13,6% din total exporturi. În ceea ce priveşte importurile, pe primul loc se află combustibilii, gazele şi lubrifianţii.
România a importat produse din această categorie în valoare de 1,5 miliarde de euro, adică 83% din total importuri. Pe locul doi în topul produselor importate se află cele din categoria produselor prelucrate (piele brută, cauciuc, articole de lemn, hârtie, altele), în valoare de 111,4 mil. euro. România a mai importat din Rusia materiale crude, necomestibile, în valoare de 57,2 milioane de euro şi produse chimice în valoare de 52,6 milioane de euro. De asemenea, a mai adus din Rusia maşini şi echipamente transport în valoare de 26,4 milioane de euro. Mirabela Tiron
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
