Deputatul liberal a mers ieri la sediul Consiliului National pentru Studierea Securitatii pentru a-si vedea dosarul, la o zi dupa ce a fost acuzata ca a fost colaborator al fostei Securitati.
Inainte de a intra in sediul CNSAS, Musca a declarat ca nu a facut "nicio secunda politie politica" si a anuntat ca va face publice dosarele care o privesc.
Ea a sugerat ca informatiile privind colaborarea sa cu fostele structuri ale Securitatii ar face parte dintr-o campanie de denigrare. "Daca stai intr-un apartament de trei camere si nu faci parte dintr-o gasca, esti incomod", a mai spus deputatul PNL.
Deputatul PNL - fost ministru al culturii - este in conflict cu conducerea centrala a partidului pe care o acuza ca s-a indepartat de valorile Aliantei D.A.
Informatii privind colaborarea deputatului liberal cu politia politica au aparut in presa de ieri. Musca ar fi intocmit note informative despre studentii straini de la Timisoara, sub numele conspirativ "Eva". Mona Musca a absolvit facultatea de filologie din Timisoara in 1972, ulterior fiind angajata aici ca asistent universitar.
Si fostul premier Adrian Nastase s-a prezentat, ieri, la sediul CNSAS pentru a-si vedea cele doua dosare. El spune ca fosta Securitate l-a urmarit pe el si pe sotia sa, Dana. "CNSAS a acceptat sa-mi puna la dispozitie cele doua dosare. Vreau sa le consult si dupa aceea le voi prezenta opiniei publice", a spus Nastase. Nastase a mentionat ca avea cunostinte "generale" despre faptul ca a fost urmarit, insa nu cunoaste toate detaliile, precizand ca este curios in privinta conti-nutului acestor dosare. El a precizat ca numele sau de cod era "Adi".
"Am fost socat efectiv de ceea ce am vazut, nu doar despre mine, dar si despre sotia mea", a declarat Nastase, care a explicat ca a fost supus unui program de perchezitii secrete, filaj si de urmarire in teritoriu. El a argumentat ca, in opinia sa, dosarele care-l privesc au fost secretizate, intrucat unele dintre informatiile respective erau legate de ambasade ale unor tari membre NATO, motiv pentru care este circumspect in a le face publice in viitor.
Tot ieri, premierul Calin Popescu-Tariceanu a cerut serviciilor de informatii sa isi retraga ofiterii acoperiti din mass-media, iar Secretariatul General al Guvernului a propus extinderea acestei masuri si in ceea ce priveste organizatiile sindicale, formatiunile politice si cultele religioase. Informatii despre ofiterii acoperiti din presa au fost confirmate recent de fostul sef al SRI Radu Timofte.
Guvernul a discutat, ieri, in prima lectura, pachetul de legi din domeniul sigurantei nationale, dupa ce in urma cu doua saptamani presedintele Traian Basescu a cerut Executivului aprobarea acestor legi, spunand ca lipsa legislatiei adecvate in domeniu a facilitat fuga lui Omar Hayssam din tara.
"Tariceanu a cerut ca serviciile de informatii sa nu mai aiba ofiteri acoperiti in presa", a spus purtatorul de cuvant al Guvernului, Oana Marinescu. Ministrul justitiei, Monica Macovei, a prezentat o analiza referitoare la sistemele de informatii din unele tari europene, propunand trei forme de activitate.
Prima varianta se refera la un sistem de informatii care sa culeaga si sa analizeze datele, dar sa si aplice legea in situatiile in care este vizata siguranta nationala. O alta forma de sistem informativ prevede numai culegerea si analizarea informatiilor. Ultima dintre variante combina atat activitatile specifice serviciilor de informatii, cat si pe cele ale organelor de ancheta judiciara, dar numai in cazul in care este incalcata legislatia in domeniul sigurantei nationale.
Potrivit purtatorului de cuvant al Executivului, ministrul justitiei a afirmat ca Guvernul trebuie sa aleaga unul dintre cele trei sisteme de informatii si, ulterior, sa se intre pe detaliile legislative. In cadrul discutiilor asupra pachetului de legi ale sigurantei nationale s-a mai convenit ca Ministerul Administratiei si Internelor sa intocmeasca o analiza comparativa a legilor de organizare a serviciilor de informatii din alte tari.
Pachetul de legi din domeniul sigurantei nationale cuprinde proiectul de lege privind informatiile si contrainformatiile, proiectul de lege privind statutul profesional si de cariera al ofiterilor de informatii, proiectul de lege privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, proiectul de lege privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii Externe. Aceste proiecte au fost eleborate la Palatul Cotroceni si au fost contestate puternic de organizatii ale societatii civile si de liberali, pe motiv ca afecteaza drepturile omului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
