Politică

Legile care reduc puterea serviciilor secrete intra in dezbaterea CSAT

Legile care reduc puterea serviciilor secrete intra in dezbaterea CSAT

Click pentru imaginea marita

29.03.2007, 18:55 28

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) discuta astazi controversatele legi ale securitatii nationale, la aproape un an de zile dupa ce ele au fost lansate in dezbatere publica, dand nastere unei falii intre presedintele Traian Basescu si democrati, pe de o parte, si restul partidelor, pe de cealalta parte.
Discutiile de astazi se anunta a fi tensionate, dupa ce varianta initiala propusa in CSAT de serviciile secrete a fost modificata la Guvern. Cinci proiecte urmeaza sa fie luate in discutie, cu unul mai mult decat cele care au fost prezentate la inceputul lui 2006.
La lansarea in dezbaterea publica, dupa discutia din CSAT, legile au fost criticate vehement de mai multe organizatii pentru apararea drepturilor omului. Ele au fost trimise serviciilor de informatii si Guvernului pentru avize.
La Guvern, pachetul initial a fost modificat drastic de apropiatii premierului Calin Popescu-Tariceanu, Radu Stroe si Marius Oprea, insa ministrii democrati s-au opus noilor prevederi si nu au semnat legile. Liberalii au luat pe cont propriu pachetul legislativ contestat de serviciile de informatii din Romania si au depus noua forma a legilor in Parlament. Ei au propus o noua lege privind infiintarea unei autoritati pentru interceptari, aflate in subordinea Parlamentului.
In prezent, singura autoritate care poate sa faca interceptari este Serviciul Roman de Informatii, iar seful serviciului, George Maior, si ministrul justitiei Monica Macovei sustin ca infiintarea noii institutii nu este oportuna.
In viziunea PNL, care se afla astazi pe masa CSAT, controlul parlamentar asupra Serviciului de Roman de Informatii (SRI) si Serviciului de Informatii Externe (SIE) va fi exercitat de o singura comisie (in prezent sunt doua), al carei presedinte devine si membru in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. La membrii acestei comisii, ar putea ajunge si documente secrete, la care parlamentarii nu au acces in prezent.
Totodata, liberalii au modificat si legea privind statutul ofiterului de informatii, sustinand transformarea angajatilor acestor servicii in functionari publici, care vor raspunde penal pentru incalcari ale legii, fie si in timpul misiunilor.
Conform legilor PNL, agentii nu se vor mai putea infiltra in presa, partide politice sau biserica si nu vor mai avea dreptul sa-si deschida firme pentru operatiuni "sub acoperire".
Aceste prevederi au fost criticate de catre serviciile de informatii, care au cerut surse de venit suplimentare pentru situatia in care nu vor mai putea sa-si deschida firme. SRI si SIE s-au impotrivit de asemenea articolului care interzice fostilor ofiteri acoperiti sa detina functii de conducere in aceste servicii si celui referitor la infiltrarea agentilor in partide politice si biserici.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO