Dupa cateva luni in care deconspirarea fostilor ofiteri care au facut politie politica a fost considerata o tema marginala de actuala putere, brusc ea este adusa in centrul dezbaterii publice de presedintele Ion Iliescu si premierul Adrian Nastase. Interesul subit al celor doi lideri vine pe fondul conflictului prelungit dintre SRI si Comisia parlamentara SRI. Seful statului a anuntat marti seara, ca in prima sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) SRI si SIE vor face o informare in legatura cu deconspirarea ofiterilor care au facut politie politica. Publicarea numelor fostilor ofiteri de securitate a facut parte dintr-o campanie sustinuta a CNSAS, blocata insa constant de SRI, care a refuzat sa-i puna Colegiului la dispozitie dosarele de securitate. La acel moment, CNSAS a fost sustinut doar de opozitie.
Iliescu: Aceeasi tema, alt mesaj
La cateva zile dupa ce premierul a aratat ca sustine sa fie clarificate problemele legate de fosta politie politica, presedintele s-a declarat si el avocatul deschiderii dosarelor fostilor ofiteri de securitate: "Este o tema pe care noi am abordat-o de mai mult timp cu cele doua servicii (n.r. SRI si SIE) si am solicitat o cercetare atenta din acest punct de vedere a componentei celor doua servicii si chiar s-a si lucrat din acest punct de vedere la ambele servicii. Vom primi si o informare din acest punct de vedere la CSAT si ceea ce a spus premierul Adrian Nastase este reflectarea acestui dialog cu cele doua servicii si vom merge pe aceasta linie".
Intrebat daca este de acord cu publicarea listelor ofiterilor care au facut politie politica, seful statului a raspuns: "Despre aceasta este vorba: cum anume sa investigam aceasta situatie concreta si sa facem si demersurile necesare pentru a curati din acest punct de vedere".
Interventia de marti-seara a presedintelui Iliescu este diferita de ceea ce sustinea presedintele, exact pe acelasi subiect, la sfarsitul anului trecut, cand respingea ideea impartirii in anumite categorii a fostilor securisti. Atunci, el pleda pentru "judecarea fiecaruia in functie de faptele sale". Drept argument, el spunea ca in perioada in care a fost director al Editurii Tehnice avea o lista cu oamenii pe care trebuia sa-i dea afara pentru ca "unul avea tatal care nu stiu ce facuse, altul a fluierat in biserica, altul avea frati plecati". Or, potrivit lui Iliescu, "a baga oamenii in tot felul de categorii din astea blamabile inseamna sa ne intoarcem la anumite mentalitati pe care le-am depasit".
Dinescu: E o golanie
Declaratiile facute de presedintele Ion Iliescu si, anterior, de premierul Adrian Nastase, nu sunt interpretate de Consiliul National de Studiere a Arhivelor Securitatii (CNSAS) drept mesaje de sustinere a campaniei de deconspirare a fostilor ofiteri care au facut politie politica. Mircea Dinescu, membru al Colegiului: "M-am plictisit sa vorbesc despre asta. M-am plictisit sa-i aud dandu-si cu parerea. Intr-o saptamana lingem dosare(n.r. aluzie la o declaratie mai veche a premierului), in alta ne sustine. Parerea lor nu ma mai intereseaza".
Potrivit lui Dinescu, mesajul premierului nu a avut nici un efect in deblocarea activitatii CNSAS din moment ce membrii Colegiului propusi de PSD nu au venit la sedinta de marti. Iar, in absenta lor, sedinta nu a fost legala pentru ca nu a avut cvorumul necesar. "Chiar dupa declaratia premierului, am avut sedinta. Ai lor n-au venit. E o golanie romaneasca la nivel inalt", a spus Dinescu.
Care este, in opinia lui Mircea Dinescu, rostul acestor interventii ale presedintelui si premierului, prin care cel putin declarativ sustin deconspirarea fostei securitati ? "Fac exercitii de libertate cum fac gargara cateodata cand ii doare amigdala stanga".
Reforma morala sau presiuni externe?
Interesul aratat brusc de seful statului si prim-ministru, ambii membri ai CSAT, pentru deconspirarea ofiterilor care au facut politie politica vine dupa ce mai bine de un an CNSAS - care a anuntat public ca vrea sa publice numele fostilor ofiteri de securitate - a fost criticat si uneori chiar blocat in a-si duce la capat bunele intentii. Mai intai s-a opus SRI, care a spus ca legislatia nu-i permite sa transfere dosarele fostilor ofiteri la CNSAS, apoi Parlamentul, care a propus pur si simpul dizolvarea conducerii Colegiului. In paralel Colegiul a avut un conflict intern si membrii sai s-au impartit in doua grupari ireconciliabile. In aceste conditii, activitatea Colegiului este practic blocata. De ce Iliescu si Nastase au devenit tocmai acum avocatii campaniei anti-securisti ?
Motivatia reformei morale nu sta in picioare. Dupa 14 ani de la 1989, si dupa multiplele esecuri, majoritatea romanilor si-au pierdut interesul pentru deconspirarea fostilor securisti. Acest lucru a fost dovedit si de alegerile din 2000. In schimb, nu pare intamplator ca aceasta campanie este sustinuta inainte de ratificarea acordului de aderare la NATO a Romaniei, a statelor membre ale Aliantei. De altfel, la scurt timp dupa ce Romania era invitata sa adere la NATO, la summitul de la Praga, fostul secretar de stat american Madeleine Albright atragea atentia ca prezenta fostilor ofiteri de securitate in structurile de putere din Romania ar putea constitui o problema in ratificarea de catre Senatul american a aderarii Romaniei la NATO. mirela.luca@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
