"Asul din maneca politicienilor romani in relatiile cu oficialii UE a fost, de-a lungul timpului, abilitatea de a oferi contracte de infrastructura companiilor puternice cu influenta la Bruxelles", afirma politologul Tom Gallagher intr-un comentariu pentru editia electronica a Financial Times, in care analizeaza rapoartele pe Justitie pentru Romania si Bulgaria care vor fi publicate astazi de Comisia Europeana.
Gallagher arata in comentariul pentru FT ca Romania nu va fi sanctionata de Comisie, desi a inregistrat rezultate slabe in lupta impotriva coruptiei, UE "fiind dezarmata de o elita locala foarte versata in simularea schimbarii".
Cu exceptia unor reforme, afirma politologul - care a scris mai multe carti despre Romania si o cunoaste foarte bine -, puterea politica de la Bucuresti a oscilat, in cele doua decenii de la inlaturarea de la putere a comunismului, intre cercurile restranse ale partidelor politice si ale unor grupuri de interese, care au o relatie simbiotica, decise sa nu fie trase la raspundere in fata legii sau constranse de reglementarile Bruxellesului. Cu toate acestea Bulgaria va fi sanctionata pentru ineficienta luptei impotriva coruptiei, iar Romania, nu, comenteaza autorul.
Doi premieri consecutivi, social-democratul Adrian Nastase si liberalul Calin Popescu-Tariceanu, au remarcat ca intransigenta UE este mai degraba sporadica in incercarea de a asimila 12 noi state membre din 2000. Acestia au lansat numeroase planuri de actiune si alte ritualuri de reforma, care in esenta au fost doar actiuni de relatii publice menite sa ii convinga pe eurocrati ca Romania este procupata sa adopte normele si valorile europene.
Potrivit lui Gallagher, "elita romaneasca a folosit mai multe parghii in cadrul structurilor UE, facand lobby si obtinand integrarea in baza unei agende minime de reforme, contand in schimb pe asul din maneca: abilitatea de a oferi contracte pentru proiecte de infrastructura unor companii care se bucurau de influenta atat la Bruxelles, cat si in partidele care domina unele state cheie din cadrul UE".
UE a fost astfel dezarmata, continua Gallagher, de o elita locala foare versata in simularea schimbarii, iar Romania a devenit al 27-lea stat membru al UE la 1 ianuarie 2007, majoritatea reformelor cruciale existand numai pe hartie sau cu angajamente pentru viitor:
"UE a acceptat o separare fatisa a puterilor, sistemul juridic devenind in sfarsit liber de controlul Executivului, dar judecatorii au continuat sa ii achite pe politicienii prezentati pentru acuzatii de coruptie, cu verdicte derizorii sau amanarea judecarii acestora".
"Fostii comunisti, continua autorul, sunt principalii beneficiari ai fondurilor structurale de 30 de miliarde de euro alocati tarii din banii contribuabililor europeni, iar intre timp exodul de profesionisti si milioane de muncitori necalificati fac din criza de forta de munca o bomba cu ceas. Acestia sunt oamenii care au facut sacrificiile cerute de Bruxelles, dar ale caror interese au fost negociate in secret si care implica cifre ce sfideaza asa-zisele idealuri de extindere a UE."
Tot ieri, comentand raportul pentru Romania, parlamentarul german crestin-democrat Gunther Krichbaum a apreciat, citat de cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung, ca Romania a inregistrat "regrese sistematice" de la 1 ianuarie 2007 si nu mai respecta criteriile de aderare.
"Cei dezamagiti sunt, in primul rand, cetatenii romani, ale caror sperante s-au legat de aderarea la UE, doar pentru a constata ulterior ca nu s-a schimbat nimic", subliniaza Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
