Demisia lui Ioan Rus şi a lui Paul Dobre provoacă prima remaniere guvernamentală a cabinetului Ponta n Situaţia se complică: şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, chestorul Constantin Manoloiu, a fost pus oficial sub acuzare pe motiv că ar fi transmis Curţii Constituţionale date eronate în legătură cu referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu n Curtea Constituţională a revenit cu precizări.
Deciziile neaşteptate ale lui Ioan Rus, ministrul internelor, şi a lui Victor Paul Dobre, ministrul administraţiei, de a demisiona au antrenat prima remaniere a guvernului Ponta, la trei luni de la instalare.
Decizia celor doi are legătură directă cu referendumul din 29 iulie pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Ioan Rus a spus că asupra sa au existat presiuni, nominalizându-i pe Traian Băsescu şi Crin Antonescu, doi preşedinţi - unul suspendat, altul interimar.
În locul lui Ioan Rus a venit Mircea Duşa (PSD), deputat, până ieri ministru pentru relaţia cu Parlamentul. Locul său a fost luat de senatorul Dan Şova (PSD).
În locul lui Victor Paul Dobre a venit un alt liberal, Radu Stroe, care în trecut a avut destule ciocniri politice cu preşedintele Traian Băsescu.
Demisia celor doi a produs şi o schimbare între ministerele PSD şi cele ale PNL. Social-democraţii au preluat portofoliul externelor, prin ministrul justiţiei, până ieri Titus Corlăţean, iar liberalul Andrei Marga va fi trimis ambasador în Germania. Portofoliul Justiţiei a fost preluat de un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, membru al Consiliului Superior al Magistraturii - Mona Pivniceru. Este o situaţie cu totul nouă pentru CSM care trebuie să decidă dacă Pivniceru rămâne membru al Consiliului.
Demisia lui Rus a intervenit neaşteptat, chiar dacă actuala opoziţie din PDL îi ceruse demisia pe fondul disputelor legate de listele electorale care trebuie prezentate Curţii Constituţionale.
De numărul celor înscrişi pe liste depinde soarta lui Traian Băsescu, având în vedere că, legal, referendumul este validat doar dacă la vot au venit jumătate plus unu dintre cei înscrişi pe listele electorale (18,2 mil. cetăţeni - numărul transmis, săptămâna trecută, de Ministerul de Interne, condus de Ioan Rus şi pus apoi sub semnul întrebării de acelaşi minister, lucru care a determinat reacţia Curţii Constituţionale care a cerut listele actualizate).
Rus propusese un "minirecensământ" pentru verificarea listelor electorale (interpretat de partizanii preşedintelui suspendat ca o încercare de manipulare a listelor pentru atingerea cvorumului de validare a referendumului), ceea ce l-a pus în conflict cu cei care susţineau că, de fapt, Curtea nu a cerut o actualizare a listelor post-referendum, ci doar listele de dinaintea referendumului.
Precizările Curţii
Curtea Constituţională a trimis Guvernului ieri o nouă adresă, cvasiidentică cu cea de săptămâna trecută în care precizează: "Având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului din 3 august cu privire la datele solicitate de Curtea Constituţională, vă aducem la cunoştinţă că (…) plenul Curţii Constituţionale a solicitat Guvernului listele electorale permanente, actualizate conform dispoziţiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu".
Articolul 17 (2) din Legea 3/2000 pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului are următorul conţinut: "Reactualizarea listelor electorale permanente se face de către primari, potrivit prevederilor Legii nr. 68/1992 (pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului - n.n.), respectiv ale Legii nr. 70/1991 (legea alegerilor locale - n.n.), republicată, cu modificările ulterioare, în termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului."
De ce este anchetat chestorul Manoloiu
Tot în legătură cu datele transmise săptămâna trecută Curţii Constituţionale, Ministerul Public l-a pus sub acuzare ieri pe şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, chestorul Constantin Manoloiu.
Procurorii susţin că el este urmărit "sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice".
Concret, el este învinuit că ar fi transmis Curţii că "nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, deoarece această atribuţie revine exclusiv Autorităţii Electorale Permanente". Or, dimpotrivă, procurorii susţin că, potrivit legii, Direcţia condusă de Manoloiu trebuia să prelucreze datele, iar prin ce a transmis Curţii "a urmărit să invalideze listele electorale permanente actualizate şi comunicate, privind numărul de cetăţeni cu drept de vot, încălcând cadrul legislativ aplicabil în materia referendumului care reglementează expres atribuţiile ce revin instituţiei pe care o conduce".
Preşedintele Traian Băsescu a făcut recent o declaraţie care l-a vizat direct pe chestor şi care a sugerat că el ar putea fi implicat în "manipularea" listelor.
Constantin Manoloiu a declarat, citat de Mediafax, la ieşirea de la sediul Parchetului instanţei supreme, că nu îşi dă demisia, că este un profesionist, iar învinuirea "nu are relevanţă, ea vine şi se duce".
"Eu sunt garantul că toate cifrele vor fi corecte", a afirmat chestorul-şef Manoloiu. El a precizat că a semnat un ordin de informare către ministru care este un politician.
Totodată, chestorul şef a spus că el nu a transmis informarea Curţii Constituţionale, ci a adresat-o ministrului de interne Ioan Rus.
Cifra de 18.292.514 de alegători (folosită la referendum) este cea stabilită până în 20 iulie 2012, ea fiind o "cifră fluidă", a spus chestorul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
