Plenul Camerei Deputatilor va acorda astazi votul final asupra proiectului de lege prin care fostul suveran al Romaniei, Mihai I, primeste despagubiri de 30 de milioane de euro pentru averea confiscata in timpul regimului comunist. Ieri, deputatii au adoptat actul normativ pe articole, fara a aduce modificari de fond. Proiectul de lege a fost propus de fostul guvern condus de Adrian Nastase in timpul campaniei electorale din 2004, ca "reparatie morala", in urma unor negocieri intre expertii Casei Regale si cei ai Executivului.
Conform proiectului de lege votat ieri pe articole in Camera, Regele Mihai urmeaza sa primeasca din partea statului 30 de milioane de euro in schimbul castelelor Peles, Pelisor si Foisor, precum si pentru colectiile, obiectele si celelalte bunuri mobile aflate in inventarul acestora, confiscate de regimul comunist.
Cele 30 de milioane de euro vor fi platite esalonat, in transe egale, pe o perioada de doi ani, plata primei transe urmand sa fie facuta in termen de 30 de zile lucratoare de la intrarea in vigoare a legii. Regelui Mihai ii va fi restituita in natura Vila Cavalerilor din orasul Sinaia si va putea folosi gratuit, pe durata vietii, Palatul Elisabeta. De dreptul de folosinta asupra acestui imobil vor beneficia, pe durata vietii, Regina Ana, Principesa Margareta si Principele Radu.
Fostul Rege va putea folosi castelele Peles, Pelisor si Foisor pentru organizarea unor evenimente daca in organizarea si desfasurarea acestora este implicat si statul roman. Proiectul de lege privind despagubirile primite de fostul suveran face parte dintr-o strategie de reconciliere cu fosta Casa Regala a Romaniei, initiata de guvernul anterior. Fostul premier Adrian Nastase a reusit, in 2002, sa-l convinga pe Mihai I sa faca lobby Romaniei pentru aderarea la NATO intr-un turneu la Casele Regale din Europa. In acelasi timp, ginerele fostului suveran, principele Radu de Hohenzollern, a fost numit reprezentant special al Guvernului Romaniei pe probleme de integrare, cooperare si dezvoltare durabila, functie pe care a indeplinit-o pana la sfarsitul lui 2004. Reconcilierea nu a fost primita insa cu ochi buni de parlamentari ai fostei puteri care au incercat sa modifice substantial actul normativ in dezbaterea de la Senat. Un prim semnal in acest sens a fost dat la cateva zile dupa adoptarea legii in sedinta de guvern, cand senatorii PSD au refuzat sa o dezbata in procedura de urgenta. Dupa schimbarea puterii, in Comisia juridica a fost aprobata o varianta modificata a legii, iar la dezbaterea in plen legea a fost adoptata tacit. La Camera, parlamentarii puterii si-au insusit varianta initiala a proiectului si nu pe cea votata de Senat pentru ca spriritul legii sa nu fie deformat. Nici aici insa nu a fost consens, iar unii dintre deputati au criticat legea, in forma ei propusa de cabinetul Nastase. Presedintele Comisiei juridice, Sergiu Andon, (Partidul Conservator) si deputatul UDMR Mate Andras Levente au gasit argumente pentru neconstitutionalitatea proiectului, insa au votat in favoarea lui. "Legea incalca principiul care garanteaza cetatenilor egalitatea in fata legii si a autoritatilor, fara privilegii si discriminari", a spus Andon. Reprezentantul UDMR a afirmat ca proiectul ar putea fi atacat usor la Curtea Constitutionala, in baza acestui principiu.
Este insa greu de anticipat ce grup parlamentar ar putea initia un asemenea demers in conditiile in care toate partidele din Parlament, cu exceptia PRM, s-au angajat sa contribuie politic la reparatiile morale fata de Casa Regala a Romaniei. In cazul in care legea nu va fi atacata, atunci ea va merge la promulgare, la Presedintie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
