Guvernul a desemnat sapte principale orase din tara drept poli de dezvoltare regionala, ceea ce inseamna ca ele vor constitui o ciuperca pentru dezvoltarea altor localitati mai mici, aflate in perimetrul lor georgrafic, a explicat ieri ministrul Dezvoltarii si Lucrarilor Publice, Laszlo Borbely. El afirma ca orasele care nu au fost desemnate nu au de ce sa se teama.
"Este vorba despre 7 plus 1 'poli regionali' care vor avea arondati 10-11-12 'poli regionali de crestere economica' (orase cu populatia de peste 10.000 de locuitori), care pot accesa fonduri de dezvoltare europene, a spus ieri pentru ZF ministrul Dezvoltarii si Lucrarilor Publice", Laszlo Borbely.
In nota de fundamentare a actului normativ se arata ca investitiile efectuate prin programele cu finantare comunitara vor fi directionate cu prioritate in aria marilor orase din cele 7 regiuni de dezvoltare, excluzand zona Bucuresti - Ilfov, pentru a permite acce-sarea in totalitate a fondurilor UE si micsorarea diferentei dintre Capitala si restul tarii. "Se vor sprijini polii natio-nali de crestere dinamici, care au capa-citatea de a induce o crestere econo-mica rapida, crearea locurilor de mun-ca, impulsionarea productivitatii si care iradiaza dezvoltare in orasele mici si mijlocii, precum si in zonele rurale adia-cente, contribuind astfel la dezvoltarea intregii regiuni", au explicat surse din Guvern.
Poate constitui aceasta Hotarare de Guvern un prim pas catre o descentralizare regionala, avand in vedere faptul ca cei opt poli de dezvoltare economica corespund regiunilor de dezvoltare?
Da, spune Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice, care vede insa o principala piedica: opozitia celor 41 presedinti de Consilii Judetene. "Daca nu ar fi opozitia celor 41 de baroni locali, care ar pierde din privilegii, atunci ar putea fi create regiuni, in care unele servicii judetene, cum ar fi educatia sau sanatatea, sa fie concentrate intr-unul singur", spune Moraru. De altfel, unele institutii regionale exista deja, spune el.
In legea electorala se prevede ca Autoritatea Electorala Permanenta are cate o filiala aferenta fiecarei regiuni de dezvoltare. Din 2001, exista opt centre de statistica regionale, aflate in fiecare din regiunile de dezvoltare economica. La Ministerul Sanatatii sunt discutii despre crearea unor centre medicale performante regionale, pentru ca banii, distributi pe judete sunt insuficienti. Cele opt orase, cele mai bogate in topul veniturilor primite de la bugetul de stat in 2007, potrivit datelor de la Statistica, sunt si importante centre universitare.
Cum pot ele deveni capitale administrative pentru regiunile de dezvoltare?
"Este clar ca, in timp, o serie intreaga de servicii vor fi concentrate in aceste regiuni, cum ar fi spitalele regionale, iar banii de la Guvern vor merge pentru proiecte regionale care vor ajuta la dezvoltarea economica a zonelor", spune directorul ajunct al IPP.
Spre exemplu, mari proiecte, cum ar fi construirea unui pod la Braila spre Tulcea, au nevoie de banii alocati celor trei judete (Braila, Galati, Tulcea) de catre Guvern, insa acest proiect nu se poate realiza din cauza orgoliilor locale, intrucat fiecare dintre autoritatile locale din aceste judete doreste sa fie unicul receptor al banilor guvernamentali, explica Moraru.
Despre o noua impartire administrativa in asa fel incat sa fie optimizata accesarea fondurilor UE a vorbit si presedintele Traian Basescu, la inceputul verii, la lansarea comisiei prezidentiale pentru modificarea Constitutiei. "Ar fi de mare interes pentru mine un punct de vedere al dumneavoastra cu privire la impartirea administrativa a tarii, pe care, nu va ascund, personal o consider depasita. Impartirea pe judete nu permite dezvoltarile regionale, nu permite o viziune regionala in ceea ce priveste chiar investirea banilor de la UE", spunea seful statului la inceputul lunii iunie.
Potrivit unui raport al Comisiei Europene referitor la executia bugetului UE pentru 2007, Romania a primit anul trecut de la UE 1,6 mld. euro, contributia sa la bugetul UE fiind de 930,3 mil. euro. Romania a fost, asadar, un beneficiar net al fondurilor Uniunii (cu un plus de 595 mil. euro, adica 0,5% din PIB). Intre ianuarie-iunie 2008 Romania a primit de la UE 405 mil. euro, un raport al Ministerului Finantelor indicand asteptari de fonduri nerambursabile de 1.930 mil. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
