Politică

"Cine mi-a luat deputatul?" Cât este de greu pentru un cetăţean român să afle cine îl reprezintă în Parlament

Pe site-ul Senatului din România, la rubrica „senatorul tău“ trebuie să ştii circumscripţia electorală şi colegiul din care faci parte ca să găseşti senatorul care te reprezintă. Nu există facilităţi de căutare pe adresă sau cod poştal

Transparenţă zero: politicienii îşi împart colegiile, dar românii depun muncă de detectiv pentru a afla cine-i reprezintă în Parlament

Autor: Andrei Cîrchelan

17.09.2012, 00:07 1896

Românii nu au posibilitatea de a-şi identifica reprezentanţii din Parlament pe baza unei simple căutări pe site-ul Parlamentului în funcţie de domiciliul lor, cum se întâmplă în Marea Britanie sau Franţa, dar politicienii s-au reunit chiar în aceste zile pentru a decide cine şi în ce colegiu să candideze.

Oamenii care intenţionează să voteze în alegerile parlamentare de la sfârşitul anului şi care vor să afle ce activitate a avut parlamentarul care îi reprezintă până în prezent sunt obligaţi să depună o muncă migăloasă pentru a-şi identifica parlamentarul.

Astfel, nu există pe site-ul Camerei Deputaţilor sau al Senatului un câmp de căutare unde cetăţeanul să pună adresa, de exemplu "Giurgiului 24, Bucureşti" sau codul poştal care îi este atribuit adresei şi să obţină ca rezultat ce senator şi ce deputat îl reprezintă. Deşi este vot uninominal, legătura dintre parlamentar şi colegiul său este ca şi inexistentă. Pe site-ul Parlamentului Marii Britanii alegătorii îşi pot introduce codul poştal al adresei şi obţin numele parlamentarului care îi reprezintă.

Cetăţeanul, irelevant

Numărul şi forma colegiului uninominal căreia îi aparţin anumite străzi sau oraşe din România este negociat între partidele politice. Alegătorul nu este implicat în delimitarea colegiilor sau numerotarea lor, ci este informat, pe perioada alegerilor, că aparţine unui anumit colegiu.

Criteriile în funcţie de care votează ulterior cetăţeanul nu au nicio legătură imediată cu colegiul electoral, respectivele delimitări fiind relevante mai mult la nivel de organizare a scrutinului.

La fel ca în 2008, agenda politică este dominată momentan de împărţirea colegiilor uninominale şi de criteriile de alegere a candidaţilor.

În timp ce liderii Uniunii Social Liberale (USL) se întâlnesc în "retreat-uri" din munţi şi din Deltă pentru a stabili care partid candidează în care colegiu, europarla­mentarul PDL Monica Macovei listează 12 criterii de îndeplinit pentru candidaţii Alianţei România Dreaptă la alegeri. Printre criterii se numără compatibilitatea candi­datului cu funcţia la care aspiră şi absenţa oricărei condamnări penale în cazierul candidatului. Ce nu se găseşte, însă, pe nicio agendă politică, este o măsură de transparentizare, prin care cetăţeanul să afle uşor de pe site-urile Parlamentului cine îl reprezintă în urma alegerilor şi ce activitate are respectivul reprezentant.

"N-am mai auzit până acum de problema asta în discuţiile de la nivel politic sau în instituţiile publice. Normal ar fi ca informaţiile să existe pe site-urile Parlamentului, acolo ar fi prima opţiune a unui om care îşi caută reprezentantul în Parlament", a declarat Mihai Politeanu, asistent al parlamentarului european Monica Macovei.

Pe site-urile Parlamentului, însă, utilizatorului i se cere numărul colegiului, pe care puţini dintre cetăţenii cu drept de vot îl ştiu, mai ales că se schimbă de la un scrutin la altul. Oficialii din Parlament însă nici nu-şi pun problema. "Nu ai cum să nu ştii numărul colegiului electoral", a spus ieri pentru Ziarul Financiar secretarul general al Camerei Deputaţilor Gheorghe Barbu, adăugând că pe site-ul Camerei Deputaţilor există toate informaţiile necesare.

Aflarea colegiului electoral căruia îi aparţine o stradă din România presupune, oficial, intrarea pe site-ul creat de Biroul Electoral Central cu ocazia alegerilor parlamentare din 2008 (www.becparlamentare2008.ro), unde utilizatorul îşi alege judeţul şi deschide un document electronic. Documentul respectiv însă, fiind scanat şi nu redactat, nu permite căutarea automată a unui cuvânt, ceea ce obligă utilizatorul să parcurgă chiar şi 48 de pagini cu nume de străzi pentru a obţine informaţia pe care o caută. O variantă oficială a hărţii colegiilor fusese publicată şi pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente (AEP), însă în prezent ea e foarte dificil de localizat chiar şi atunci când ştii unde să cauţi.

O resursă mai bună pentru aflarea informaţiilor sunt organizaţiile non-guvernamentale, care după alegeri au creat diverse site-uri şi pagini cu hărţi interactive sau liste care permit căutarea.

Acţiunile ONG-urilor în această direcţie sunt efemere de obicei şi servesc scopuri temporare de vizibilitate, trafic şi alte nevoi ale organizaţiei în cauză. Acurateţea informaţiilor nu este, nici ea, supusă aceloraşi rigori cărora li se supune o instituţie publică.



Francezii şi englezii află imediat

Democraţiile dezvoltate, cum sunt Marea Britanie şi Franţa, vin în întâmpinarea cetăţeanului cu o interfaţă uşor de folosit şi rapidă, prin care orice utilizator poate afla în maxim 5 minute cine îl reprezintă în Parlament şi ce activitate a avut acel reprezentant.

Site-ul oficial al Parlamentului francez permite căutarea reprezentantului pe o hartă interactivă. Utilizatorul dă câteva click-uri pe regiunea, departamentul şi oraşul în care locuieşte, şi este direcţionat imediat către pagina căutată. Sistemul folosit în Marea Britanie este şi mai simplu. Utilizatorul nu trebuie să ştie decât codul poştal, după care e direcţionat către pagina căutată.

Pe de altă parte, sistemul electoral din România foloseşte o delimitare proporţională a colegiilor uninominale, iar aceste colegii se schimbă din patru în patru ani, în timp ce în Franţa şi în Marea Britanie ele rămân aproximativ aceleaşi.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO