Solicitarea presedintelui a fost bine primita la Senat, insa presedintele Camerei Deputatilor Bogdan Olteanu (PNL) a transmis parlamentarilor, intr-o scrisoare, ca seful statului nu are competente in a trasa programul de lucru al Parlamentului.
Liderul deputatilor PNL Crin Antonescu, liderul deputatilor PD-L Cristian Radulescu, presedintele UDMR Marko Bela spun totusi ca sesiunea extraordinara ar fi oportuna.
Camera Deputatilor si-a incheiat ieri activitatea, iar Senatul va avea ultima sedinta din aceasta sesiune lunea viitoare.
"Solicitarea formulata de seful statului are la baza intarzierile in ceea ce priveste realizarea actului de justitie cu privire la fosti ministri, actuali parlamentari, precum si faptul ca in prezent, activitatea Curtii de Conturi, institutie fundamentala care controleaza cheltuirea banului public, este blocata, iar legea primita de presedinte la promulgare contine numeroase deficiente, drept pentru care seful statului a cerut reexaminarea ei", se arata intr-un comunicat al Presedintiei.
Scrisoarea presedintelui a venit la o zi dupa ce parlamentarii au esuat, din cauza absenteismului, sa prelungeasca mandatul conducerii Curtii de Conturi, activitatea institutiei fiind blocata de aproximativ o luna de zile. Presedintele Curtii, Dan Drosu Saguna, nu mai are drept de semnatura de la sfarsitul lunii mai, cand mandatul actualei conduceri a expirat, dupa ce a mai fost prelungit de doua ori. Practic, senatorii si deputatii trebuie sa voteze doar prelungirea cu inca trei luni a mandatului conducerii, pentru ca institutia care vegheaza la modul in care celelalte institutii ale statului cheltuie banii publici sa isi poata continua activitatea.
Functionarea Curtii de Conturi este esentiala, se vede chiar dupa recentul accident de la Tancabesti, cand o pasarela s-a prabusit in urma unui accident, iar o persoana si-a pierdut viata. Intr-un raport, Curtea avertizase la inceputul anului asupra fragilitatii acestei pasarele.
Mandatul actualei conduceri a Curtii de Conturi a expirat de la sfarsitul anului trecut, insa partidele parlamentare nu au ajuns la consens pentru numirea unui nou sef al institutiei. Printre numele vehiculate in Parlament ca si-ar dori pozitia de presedinte al Curtii de Conturi, mandatul are 9 ani, se numara si actualul presedinte al Senatului, Nicolae Vacaroiu (PSD). Functia de presedinte revine liberalilor, potrivit algoritmului politic.
Numirea conducerii noii Curti de Conturi ar putea avea loc odata cu promulgarea unei noi legi de functionare - administratia de la Bucuresti s-a angajat sa modifice legea astfel incat institutia sa iasa de sub control politic pentru a intampina solicitarile UE, insa o ordonanta de urgenta din 2006 a fost respinsa de Curtea Constitutionala, in vreme ce o initiativa legislativa similara a stat mai bine de un an blocata in Senat, intrucat nu a existat o majoritate pentru votarea ei - PSD, PRM si PC se opun noilor reglementari.
Dupa ce Senatul a adoptat totusi legea, Presedintia a trimis-o ieri inapoi, argumentand ca, potrivit noilor reglementari, plenul Curtii de Conturi se substituie Parlamentului. Conform actului trimis la promulgare, numirea presedintelui si a vicepresedintilor Autoritatii de Audit nu se mai realizeaza de catre plenul Curtii de Conturi, ci de catre Parlament, se arata in cererea de reexaminare.
"Daca, in cazul presedintelui Curtii de Conturi, numit tot de catre Parlamentul Romaniei, atributiile au fost si sunt stabilite prin lege, in cazul presedintelui Autoritatii de Audit plenul Curtii de Conturi isi pastreaza abilitarea de a stabili sfera de atributii a acestuia. Apreciem ca se impunea ca si atributiile presedintelui Autoritatii de Audit sa fie cuprinse in lege si nu intr-un regulament de organizare si functionare, deoarece, pe de o parte, exista posibilitatea lipsirii de eficienta a acestui organism prin limitarea prerogativelor conducerii, aducandu-se astfel atingere caracterului independent din punct de vedere functional al Autoritatii de Audit fata de Curtea de Conturi, iar, pe de alta parte, in functiile politice trebuie sa existe un mod unitar de numire si revocare din functie", scrie Basescu in cerere.
Cererea de reexaminare contesta si faptul ca prin noua lege se asimileaza statutul presedintilor si vicepresedintilor Curtii de Conturi si ai Autoritatii de Audit cu cel al omologilor lor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
"Atat aceasta prevedere, cuprinsa in alineatele 2 si 3, cat si cea din alineatul 4 referitoare la posibilitatea consilierilor de conturi, care au indeplinit un mandat complet, de a beneficia de pensie de serviciu in cuantum prevazut de lege pentru magistrati nu se coreleaza cu dispozitiile cuprinse in articolul IV din legea trimisa spre promulgare. Astfel, salarizarea si alte drepturi asimilate cuvenite personalului Curtii de Conturi se vor stabili prin lege speciala. In raport de obiectul diferit de reglementare al celor doua legi, apreciem ca pentru coerenta reglementarii aceste facilitati trebuie cuprinse in legea speciala", se arata in cerere.
Prin aceasta lege, personalul de control financiar incadrat la Curtea de Conturi dobandeste, de drept, fara a mai fi nevoie de indeplinirea vreunei formalitati, calitatea de "auditor public extern". Cu toate acestea, sustine Presedintia, la punctul 81 din legea in forma trimisa spre promulgare se introduce un nou articol, articolul 136.1, care se refera tot la dobandirea calitatii de auditor public extern, dar numai dupa confirmarea de post, ce se poate obtine numai dupa indeplinirea unor conditii cumulative.
"Legea nu prevede durata perioadei de pregatire in cadrul Curtii de Conturi, conditiile in care se va desfasura concursul si nici intervalul de timp in care trebuie organizat. Persoanele care la data intrarii in vigoare a prezentei legi sunt incadrate in functia de controlor financiar au promovat deja un examen si nu pot fi decat, cel mult, evaluate periodic. Mai mult, sub acest aspect reglementarea nu corespunde exigentelor stabilite in numeroase decizii ale Curtii Europene a Drepturilor Omului cu referire la notiunea de legalitate. Astfel, legea, in sensul Conventiei Europene a Drepturilor Omului, trebuie sa fie in egala masura accesibila si previzibila. In acest context, apreciem ca nu se mai impune confirmarea pe post", scrie Traian Basescu in cererea de reexaminare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
