Demnitarii care depun declaratii de avere sau de interese "mincionoase" ar putea fi sanctionati cu inchisoare de la sase luni la trei ani, iar cei care nu-si pot justifica averile isi pierd, pe langa acestea, si functiile.
Nedepunerea declaratiei de avere la termenul prevatut de lege va fi considerata infractiune, sanctionata cu amenda de la 100 la 500 de lei. Intr-o atare situatie se declanseaza din oficiu procedura de control al averii, potrivit unui proiect de lege care va fi discutat in sedinta de Guvern din aceasta saptamana.
Potrivit proiectului legii privind declararea si controlul averilor, precum si regimul incompatibilitatilor persoanelor care exercita functii si demnitati publice, averile demnitarilor precum si situatiile in care ei s-ar putea afla in conflict de interese vor fi controlate de Agentia Nationala de Integritate.
Declaratiile de avere si de interese vor fi verificate din oficiu sau in urma unei sesizari de asa-numitii "inspectori fiscali" (in numar de maximum 200) care vor activa in cadrul Agentiei. Avem de-a face, asadar, cu o institutie noua a carei aparitie a intarziat insa aproape un an. Institutia va functiona permanent, ocupandu-se doar de averile si interesele demnitarilor si ale functionarilor. Ea va fi condusa de un presedinte numit in functie de presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului National de Integritate, pentru un mandat de patru ani, in urma unui concurs.
Agentia va fi o structura independenta, Ministerul Justitiei renuntand sa o plaseze in coordonarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) cum s-a intentionat initial. ANAF dorea, intr-o prima instanta, sa aiba aceasta agentie in coordonare pentru a putea sa impoziteze averile nejustificate - urmand ca Justitia sa continue cercetarea in cazul in care s-ar fi stabilit ca averea demnitarului a fost dobandita ilegal. Din proiectul legii pus la finele saptamanii pe site-ul Ministerului Justitiei au fost eliminate prevederile referitoare la impozitatea averilor care nu pot fi justificate.
Noul act normativ modifica Legea 215/1996 privind controlul averilor demnitarilor. Potrivit acestei legi, la nivelul curtilor de apel si la cel al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) exista comisii insarcinate cu controlul averilor demnitarilor. Doua cazuri au atras atentia asupra comisiei de la ICCJ - este vorba despre cazul fostului ministru al industriilor Dan Ioan Popescu care, potrivit respectivei institutii, nu-si poate justifica o parte din avere, si cel al lui Adrian Nastase, a carui avere este si ea verificata. "Vechiul sistem era corect, dar nu s-a aplicat corect. Nu a fost pro-activ, din aceasta cauza s-a simtit nevoia sa se schimbe ceva", spune Peter Eckstein-Kovacs, presedintele Comisiei juridice din Senat. Fostul ministru al justitiei Cristian Diaconescu (PSD) afirma ca noul mecanism ar putea ridica probleme intrucat alte persoane (inspectorii fiscali) decat judecatorii pot indica solutii, ceea ce ar putea veni in conflict cu Constitutia care spune ca procedurile judiciare sunt de competenta magistratilor.
Viitoarea institutie este finantata de stat, controlul ei este asigurat de un audit extern. Initial, actul normativ era mult mai dur, ceea ce-l determina pe Eckstein-Kovacs sa numeasca proietul iesit de la Justitie drept unul "gingas."
"Aplicarea prevederilor din numeroasele acte normative in domeniu a evidentiat necesitatea si oportunitatea reglementarii intr-un veritabil cod de integritate a celor trei instrumente administrative de prevenire si de lupta impotriva coruptiei institutionale, si anume, controlul declararii averilor, declararea si verificarea intereselor si a incompatibilitatilor in exercitarea demnitatii si a functiei publice", spune Ministerul Justitiei.
In privinta declararii averilor, proiectul stabileste in detaliu categoriile de demnitari si functionari care sunt obligate sa depuna declaratii de avere (de exemplu, sefii serviciilor secrete), extinde sfera persoanelor care depun aceste declaratii (cum ar fi membrii Consiliului Economic si Social, membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, membrii clerului, personalul din sistemul de stat de sanatate si de invatamant.
In cazul in care se constata prin decizie definitiva caracterul nejustificat al averii, proiectul prevede sanctionarea disciplinara a persoanei in cauza, care poate merge pana la eliberarea din functie a acesteia. Justitia poate dispune sechestrarea averii.
Persoanele eliberate din functie sunt decazute din dreptul de a mai exercita o demnitate sau o functie publica pe o perioada de trei ani dupa eliberarea sau revocarea din functie, cu exceptia alesilor. Proiectul stabileste explicit si categoriile de functionari care au obligatia de a depune declaratii de interese. Devine posibila, potrivit noilor norme, sanctionarea atat a conflictului de interese personal, cat si a celui patrimonial.
Depunerea de declaratii de interese neadevarate constituie infractiune, iar nedepunerea declaratiei de interese ori depunere acesteia peste termen constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda si declansarea din oficiu a procedurii de verificare. De asemenea, ca si in cazul declaratiilor de avere, persoanele eliberate din functie in urma stabilirii unui conflict de interese sunt decazute din dreptul de a mai exercita o demnitate sau o functie publica pe o perioada de trei ani dupa eliberarea sau revocarea din functie, cu exceptia alesilor.
In privinta incompatibilitatilor, proiectul extinde sfera acestora, instituind de exemplu incompatibilitatea calitatii de parlamentar sau de membru al Guvernului cu cea de avocat, notar public, mediator si executor judecatoresc. Proiectul permite demnitarilor exercitarea de activitati in domeniul didactic, cu exceptia functiilor de conducere si administrare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
