Nu doar băncile cu tradiţie au prins curaj să reiacreditarea, dar şi marii jucători precum şi competitori detalie medie încearcă acum să prindă cât mai mulţi clienţi.
Companiile care îşi refinanţează datoriile la Bancpost cer îngeneral şi sume suplimentare, reprezentând în medie 20% dinvaloarea împrumuturilor vechi.
Britanicii de la RBS, care şi-au repoziţionat businessul anultrecut orientâdu-se către companiile mulţinaţionale sau celelocale de top, consideră că pe această nişă preţul contează maipuţin.
"Gradul de sofisticare al nevoilor acestora, cărora le venim înîntâmpinare cu echipe de bancheri specializaţi pe diverseleindustrii, face ca alegerea unei bănci să fie mai puţin legată depreţul serviciilor sau al creditării", spune Radu Ropotă, directorclienţi persoane juridice la RBS Bank.
În timp ce bancherii vorbesc despre flexibilitate saucaracteristici noi ale produselor prin care vor să sediferenţieze, competiţia a dus deja la scăderea dobânzilor până laniveluri ce reamintesc de "anii buni".
"Deoarece băncile mari s-au confruntat cu pierderi pe partea decreditare, s-au reorientat către segmentele tradiţionale alecompaniilor multinaţionale. Dacă în perioada pre-recesiunecondiţiile de creditare erau foarte relaxate, acum băncilemanifestă o preocupare sporită faţă de activele cu un grad derisc cât mai scăzut. Scăderea preţului reprezintă acum soluţiacea mai frecventă pentru atragerea unui client", spune RăzvanBădălicescu, director general adjunct la Citi România, un jucătorcu o tradiţie puternică în zona de corporate. După mai bine de doiani de scădere aproape continuă a portofoliilor, majoritateabăncilor au acum lichidităţi excedentare, pentru care cautăplasamente profitabile.
Totuşi, după ce s-au ars cu valul de insolvenţe din 2009-2010,bancherii privesc cu reticenţă spre companii, mai ales că risculrămâne ridicat.
"Mulţi clienţi vin şi spun: Am ofertă cu Euribor plus 1,9%.Marja asta trebuie să acopere şi riscul, dar cu ce e mai mic risculacum? Este o decizie foarte delicată. Reducem costurile şirăspundem cu aceeaşi monedă, dar pentru industrie nu ştiu dacă estebun comportamentul acesta", spune Laurenţiu Mitrache, preşedinteleBank Leumi, o bancă de talie mică de pe piaţă, controlată de unuldintre cele mai mari grupuri financiare din Israel.
El spune de altfel că băncile mici nu pot decât să încerce săfacă faţă competiţiei, însă direcţia pieţei este dictată dejucătorii mari.
Pentru băncile mici, cum este Leumi, practica antreprenorilor dea se pune la adăpostul insolvenţei a avut efecte dure. Israelieniiau avut anul trecut pierderi din cauza provizioanelor mari făcuteîn contul creditelor cu probleme, iar recuperarea creanţelordecurge anevoios.
"Banca are un singur vot la adunarea creditorilor chiar dacăare 90% din creanţe. Mai vin salariaţii, administraţia fiscalălocală şi eventual o altă firmă controlată tot de antreprenor(fiecare categorie având dreptul la câte un vot - n. red.) şivotează să îmi reducă mie creanţa la 30%", spune Mitrache.
Ţinta este pe IMM-uri, robinetul creditului se vadeschide larg
Firmele de talie medie (IMM) sunt principala ţintă abancherilor, care spun că deja s-au acumulat şase luni de cândfinanţările au început să curgă spre aceşti clienţi.
Dacă IMM-urile au fost primele lovite în criză, acum suntprimele care îşi revin, în timp ce companiile de talie medie suntîncă prinse în probleme. Firmele mici, care nu au avut "rezerve degrăsime" au fost măturate de criză şi au intrat pe listaneagră a bancherilor.
"Pentru firme, creditarea s-a reluat acum 5-6 luni. Noi, cabancă comercială care s-a adresat agriculturii, IMM-urilor şiadministraţiilor publice locale, putem spune că deşi au fost doiani grei, am continuat creditarea. În perioada următoarecreditarea la persoanele juridice va intra pe o creştere puternicpozitivă, iar în cea de-a doua parte a anului va urma creditareapopulaţiei", spune Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank.
Dacă pe retail bancherii privesc consolidarea creditelorpentru client printr-un împrumut mai mare, garantat cu ipotecă,drept o soluţie potrivită, în cazul companiilor sunt ceva maireticenţi.
"În opinia noastră, şi cel puţin la nivel teoretic, este destulde riscantă. Totuşi, aceasta ar putea reprezenta o soluţie pentruclienţii relativ mici care au o afacere viabilă şi care au accesattipuri inadecvate de finanţare în trecut", comentează bancheriiCiti.
Totodată, spre deosebire de retail, unde majoritatea clienţilorîmprumută şi sume suplimentare, la companii este mult mai micăponderea celor care la o refinanţare iau şi sume suplimentare.
"În mod cert accesarea unui credit pe un termen mai lung implicăun risc mai mare atât pentru client, cât şi pentru bancă", spunbancherii de la Emporiki.
Atragerea unei companii printr-o ofertă de credit poate aducebăncii venituri suplimentare, în condiţiile în care de multe orifacilitatea de împrumut este însoţită de condiţionalităţi legate dederularea operaţiunilor curente prin conturi deschise la bancă.Astfel, competiţia devine chiar mai dură, iar argumentele pentrureducerea preţurilor mai uşor de găsit.
"Ofertele competitive, bine adaptate nevoilor clienţilor, precumşi capacitatea de a dezvolta relaţii personalizate sunt argumenteimportante pentru a deveni o opţiune în refinanţarea unui credit",spune Răzvan Filcescu, şeful departamentului de credite pentrufirmele mici şi mijlocii la Credit Europe Bank.
Unde vor curge banii?
Firmele din export au fost primele care au beneficiat derevenirea pieţelor străine, iar asta s-a văzut şi în afacerile lor.Cum exporturile continuă să înregistreze creşteri de două cifre,bancherii se uită cu interes spre aceste companii.
"Observăm că apetitul pentru creditare este în creştere atât lacompaniile exportatoare, cât şi la cele care derulează proiectefinanţate cu fonduri de la UE", spune Ropotă de la RBS.
Gabriel Creţu, director de vânzări la OTP Bank, un jucător detalie medie cu capital maghiar, pune pe lista segmentelor cupotenţial şi farma, bunurile de larg consum, distribuţia şialimentele.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
