LIVE: Acum la ZF Tech Day: Cum se dezvoltă comunitatea din jurul viitorului parc ştiinţific şi tehnologic din Măgurele? Urmăriţi o discuţie cu Mădălin Ioniţă, Director Executiv, Asociaţia „Măgurele Science Park”
Opinii

Victoria Dobre şi Monica Zipiş, Deloitte: Recuperarea TVA aferentă creanţelor neîncasate, o opţiune benefică, insuficient accesată

Reglementările legate de recuperarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) aferentă creanţelor neîncasate au fost modificate, în ultimii ani, în România, în favoarea contribuabililor afectaţi de problemele financiare ale clienţilor lor. De la 1 ianuarie 2021 a fost simplificată şi procedura de recuperare a TVA pentru facturile emise către persoane fizice şi neîncasate timp de un an. Cu toate acestea, procesul rămâne destul de meticulos, neclar pe alocuri, astfel încât puţine societăţi iau în considerare această oportunitate, deşi reprezintă o modalitate de îmbunătăţire a fluxului financiar.

Amendamentele aduse legislaţiei fiscale din România în ceea ce priveşte ajustarea TVA aferentă creanţelor neîncasate au avut drept scop alinierea la principiile fundamentale stipulate de Directiva de TVA, precum şi implementarea hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în cazuri similare.

 

Evoluţia reglementărilor în domeniu

Conform cadrului legal în vigoare până la data de 31 decembrie 2018, ajustarea bazei impozabile aferente creanţelor neîncasate era permisă după finalizarea procedurilor de faliment pentru clienţii datornici sau, începând din anul 2016, ca urmare a aplicării unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o sentinţă judecătorească, care prevede modificarea sau ştergerea creanţelor în cauză.

Din cauza faptului că România se afla printre ţările din Uniunea Europeană cu cele mai extinse perioade de insolvenţă – procedurile au depăşit zece ani în multe cazuri – autorităţile fiscale au modificat legislaţia în domeniu prin Legea nr. 30/2019 pentru aprobarea OUG nr. 25/2018. Modificare a avut la bază decizia CJUE  în cauza C-246/16 Enzo Di Maura,

prin care a fost clarificat faptul că un stat membru nu ar trebui să condiţioneze recuperarea TVA aferentă creanţelor neîncasate de procedurile greoaie derulate în instanţe, atunci când astfel de proceduri se pot întinde pe perioade lungi de timp (peste zece ani în acest caz).

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2019, ajustarea bazei de impozitare a TVA aferentă creanţelor neîncasate este permisă de la data intrării în procedura de faliment a clientului, iar în cazul procedurilor de faliment iniţiate anterior acestei date, pentru care nu a fost pronunţată hotărârea judecătorească definitivă sau definitivă şi irevocabilă, contribuabilul are dreptul să îşi ajusteze baza de impozitare în termen de cinci ani începând cu 1 ianuarie 2019, în baza documentelor emise de instanţele judecătoreşti. Pentru celelalte situaţii, care nu implică falimentul sau insolvenţa debitorilor, legislaţia a rămas nemodificată.

Cu toate acestea, schimbările aduse Codului fiscal în ultimii ani au ridicat câteva semne de întrebare în rândul contribuabililor, determinându-i în acelaşi timp să privească cu reticenţă aplicarea procedurilor de recuperare a sumelor plătite în contul TVA pentru creanţele neîncasate. Concret, aceştia nu înţeleg care sunt exact situaţiile pentru care aceste prevederi pot fi aplicate, începând cu ce dată se pot face ajustările şi ce documente ar putea fi considerate suficiente de autorităţi în acest scop.

Analizând prevederile Directivei de TVA şi jurisprudenţa CJUE pe această temă, rezultă că persoana impozabilă nu poate fi privată de dreptul său la ajustarea bazei de impozitare atât timp cât creanţa prezintă un caracter definitiv nerecuperabil.

Deoarece, potrivit principiului neutralităţii fiscale, persoana impozabilă trebuie eliberată de sarcina TVA în măsura în care activitatea sa economică serveşte efectuării de operaţiuni supuse taxei, ar trebui prevăzut un termen rezonabil la care neplata creanţei devine certă şi furnizorul are dreptul de a recupera TVA.

 

Ce a adus nou 2021?

O nouă prevedere a fost implementată începând cu data de 1 ianuarie 2021, de această dată în favoarea contribuabililor cu creanţe neîncasate de la clienţi persoane fizice. Aceasta are un impact major asupra companiilor ce activează în domeniul telecomunicaţiilor, al energiei electrice şi gazului natural.

Concret, companiile vizate îşi pot recupera TVA aferentă creanţelor neîncasate de la debitori persoane fizice, pentru care se înregistrează întârzieri mai mari de 12 luni de la termenul de plată. Operaţiunea este permisă numai în cazul în care contribuabilul demonstrează că au fost luate măsuri comerciale pentru recuperarea creanţelor, în cazul celor de până la 1.000 de lei, inclusiv, respectiv că au fost întreprinse proceduri judiciare pentru recuperarea creanţelor mai mari de 1.000 de lei.

Astfel, se poate realiza ajustarea TVA pentru astfel de facturi în baza unei documentaţii care trebuie să conţină notificări, avize, acorduri încheiate cu societăţi specializate în recuperare de creanţe şi nu numai, pentru a demonstra că au fost luate măsuri comerciale, sau documentele emise de instanţele judecătoreşti, care arată că au fost întreprinse procedurile judiciare pentru recuperarea creanţelor.

Reglementarea se aplică însă doar pentru facturile emise începând cu 1 ianuarie 2021 şi neîncasate, dar nu se ştie încă ce se întâmplă cu creanţele aferente perioadei anterioare anului 2021 şi cum se vor aplica principiile fundamentale TVA în cazul acestora. 

Din cauza acestor neclarităţi, puţini reprezentaţi ai mediului de afaceri au decis să urmeze procedurile de recuperare a TVA în cazul creanţelor neîncasate, deşi impactul pozitiv asupra fluxului de numerar poate fi cu adevărat important, iar procedura este mai degrabă meticuloasă decât greoaie. În aceste condiţii şi în contextul actual complicat din punct de vedere financiar, companiile care se confruntă cu dificultăţi în recuperarea creanţelor ar trebui să reanalizeze prevederile legislaţiei de TVA pe această temă pentru a-şi uşura povara cu această taxă şi a-şi îmbunătăţi situaţia financiară.

 

Material de opinie de Victoria Dobre, Manager Senior, şi Monica Zipiş, Consultant Senior, Taxe Indirecte, Deloitte România

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.