„Ştiţi cu ce este diferită România faţă de celelalte ţări din zonă? 80% din vânzările de discuri abrazive sunt în retail, în reţele, de unde cumpără micii producători, meseriaşi, persoane fizice, în timp ce în Cehia sau Slovacia 80% merg în industrie. România este o piaţă de retail, de consum pentru noi, o piaţă pe care ne bazăm”.
Într-o singură frază, managerul local al unuia din cei mai mari producători de discuri de tăiere şi abrazive din lume, specializată doar pe acest produs, o companie cu capital german, a descris o istorie de 30 de ani a evoluţiei economiei româneşti comparativ cu regiunea. Cehii au industrie (37% din PIB), noi avem meseriaşul cu flexul.
În 1990 România avea 8 milioane de salariaţi din care 4 milioane în industrie. Astăzi are 5 milioane de salariaţi, din care 1,5 milioane în industrie. Totuşi, ponderea industriei în PIB rămâne şi la noi printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, de circa 25%. Per total, astăzi industria are exporturi de 80 miliarde de euro, faţă de 8 miliarde de euro în anii ‘90. Pierderile de capacităţi de producţie din industria chimică, a construcţiilor de maşini sau a echipamentelor petroliere sunt compensate de dezvoltarea industriei auto, de componente auto şi a materialelor de construcţii.
Este adevărat că ţările din Est aflate mai la vest decât noi, precum Cehia şi Slovacia, au reuşit să păstreze (au avut chiar dinainte de război de fapt) un ţesut industrial de alt nivel, însă remarca şefului companiei germane arată că structural, ce s-a pierdut într-o parte în România s-a câştigat (parţial) în altă parte.
Micul meseriaş şi micul fermier român, mediul rural unde s-au întors majoritatea celor care au prins un nivel destul de bun al educaţiei industriale în şcoli profesionale sau licee industriale - învăţământul dual înainte de ‘89 cu şcoli alocate întreprinderilor era baza – asigură astăzi cererea pentru diverse tipuri de unelte profesionale.
Cu jumătate din populaţie în mediul rural, nevoia de reabilitare a locuinţelor şi de mici amenajări pe lângă casă, de multe ori baza unei mici afaceri, constituie sursa principală a cererii pentru unelte precum bormaşini, flexuri sau fierăstraie electrice. Plus că o treime din populaţia din mediul rural este montană, deci materia primă, lemnul, este la îndemână.
Pe 16 mai vor veni datele semnal de pe primul trimestru, iar dacă va fi creştere economică, atunci este foarte probabil ca această creştere să se bazeze tocmai pe activitatea de construcţii de case din mediul rural şi pe creşterea de consum din această zonă mai puţin afectată de dobânzile în creştere care au oprit şantierele din oraşe.
În perioada 2009-2011, construcţia de locuinţe în mediul rural a scăzut mult mai puţin decât cea din mediul urban, asigurând cât de cât o compensare pentru afacerile cu materiale de construcţii. Spre exemplu, pe primele nouă luni din 2011, când în mediul urban numărul de locuinţe finalizate a fost în scădere cu 20% (https://www.zf.ro/proprietati/constructia-de-locuinte-s-a-intors-la-nivelul-din-2007-numai-satele-din-nordul-moldovei-tin-piata-9027915), în mediul rural, cu o pondere în totalul noilor locuinţe de 48%, a fost o creştere de 2%.
Aşa se şi explică de fapt evoluţia extraordinară în ultimele două decenii a retailului de tip do-it-yourself: apetitul mult mai mare al românilor pentru reparaţii, modernizare şi chiar construcţii de locuinţe şi anexe la locuinţe prin mijloace proprii.
Dacă înainte de ‘89 toată lumea era sub Dacii să mai regleze vreun carburator sau să înlocuiască o bujie, astăzi românul e mare meşter. Aici educaţia industrială, cu atelierele din licee, cu sutele de mii de absolvenţi de şcoli profesionale, încă îşi spune cuvântul.
Odată cu pandemia, meştereala în case şi grădini a trecut la nivelul următor. De acum miza este transformarea acestei priceperi locale în a folosi lemnul şi fierul pentru a construi sau a repara ceva în mici afaceri. Tehnologia agricolă înaltă deocamdată se adresează în primul rând marilor ferme, exploataţiilor de mii de hectare sau de sute de animale. Cine vine cu primul saivan robotizat, cu instalaţia de irigat prin picurare comandată de pe telefonul mobil sau cu coteţul de porci sau de găini automatizat, cu camere de luat vederi şi senzori?
