Inteligenţa artificială (IA) generativă este cel mai căutat subiect al anului 2023 pe enciclopedia online Wikipedia şi tehnologia considerată ca având cel mai mare potenţial de a transforma şi a duce la un alt nivel de dezvoltare majoritatea industriilor. În acelaşi timp însă, este de aşteptat ca IA să remodeleze şi dinamica concurenţială pe pieţe şi să genereze noi forme de comportamente anticoncurenţiale, ceea ce determină autorităţile de reglementare să investigheze tot mai mult acest sector.
În prezent, numeroase autorităţi de concurenţă, cum ar fi cele din în SUA, Marea Britanie şi Portugalia, investighează deja impactul modelelor de limbaj şi al aplicaţiilor IA (cum ar fi chatboţii) asupra concurenţei în sectorul digital.
Studiile efectuate de autoritatea de concurenţă din Portugalia, de pildă, relevă că piaţa dezvoltării aplicaţiilor de IA se loveşte de bariere semnificative la intrare, datorate efectelor de scalare şi costurilor mari de schimbare a furnizorilor, printre care:
- Bariere la nivelul modelelor de limbaj - dezvoltatorii de modele de limbaj se confruntă cu importante constrângeri financiare atunci când antrenează, verifică şi rulează modele noi de limbaj; în plus, un număr semnificativ de furnizori de modele de limbaj au început să investească în capacităţi GPU (unităţi de procesare) pentru a-şi asigura puterea de calcul, şi astfel, o mai bună integrare verticală;
- Bariere la nivelul datelor colectate - necesitatea de a colecta un volum şi o varietate mare de date reprezintă o altă barieră semnificativă la intrarea pe piaţă. Unii dezvoltatori de aplicaţii IA, precum Google sau Microsoft, beneficiază de avantajul datelor care sunt deja în proprietatea lor şi pe care le rulează pe alte aplicaţii deţinute. Din perspectiva caracterului actual al datelor, este cert faptul că doar furnizorii care deţin baze de date care se actualizează periodic vor reuşi să antreneze aplicaţii de inteligenţă artificială generativă care să fie relevante pentru o perioadă mai lungă de timp;
- Bariere impuse de puterea de calcul - dezvoltatorii de aplicaţii de inteligenţă artificială generativă se bazează pe câteva companii producătoare de procesoare pentru accesarea puterii de calcul. Costurile pentru intrarea pe pieţele hardware sunt ridicate, din cauza investiţiilor semnificative necesare în cercetare şi dezvoltare, singura soluţie mai accesibilă rămânând crearea unor aplicaţii IA noi fără a apela la resurse de calcul semnificative, prin intermediul furnizorilor de servicii cloud.
În pofida barierelor semnificative la intrarea pe piaţă amintite mai sus, concurenţa pe piaţa dezvoltării aplicaţiilor de inteligenţă artificială generativă se manifestă pe două paliere: (1) în amonte, la nivelul furnizorilor de modele de limbaj, respectiv (2) în aval, la nivelul întreprinderilor care solicită acces la modelele de limbaj existente pentru a-şi dezvolta propriile aplicaţii derivate, cum ar fi plug-in-urile (componente software care vin să extindă aplicabilitatea şi caracteristicile unui model de limbaj existent).
Din perspectiva potenţialelor încălcări ale regulilor impuse de dreptul concurenţei, se poate estima, în baza experienţei avute până în prezent cu alte pieţe digitale, că dezvoltarea aplicaţiilor de inteligenţă artificială generativă poate ridica probleme, în special din zona abuzului de poziţie dominantă, astfel:
- Risc de abuz de poziţie dominantă prin legare sau grupare (tying/bundling): Ca prim exemplu, un jucător care are o cotă de piaţă dominantă pe piaţa unui serviciu digital poate să valorifice numărul mare de utilizatori ai acelui serviciu digital, redirecţionându-i către propria sa aplicaţie de inteligenţă artificială generativă şi oferind tarife preferenţiale pentru utilizarea unui pachet de servicii digitale combinate;
- Risc de abuz de poziţie dominantă prin discriminarea terţilor în favoarea subsidiarei proprii: În acest exemplu, un jucător care are o cotă de piaţă dominantă pe piaţa unui serviciu digital poate să îşi folosească poziţia de lider pentru a-şi favoriza produse şi servicii, integrând aplicaţiile existente în alte servicii IA inovative (proprii sau furnizate de subsidiarele sale), în scopul excluderii concurenţilor săi.
- Risc de abuz de poziţie dominantă prin refuzul accesului la facilităţi considerate esenţiale: În acest exemplu, un jucător care are o cotă de piaţă dominantă pe piaţa unui serviciu digital deţine, în multe situaţii, baze de date importante care sunt greu de replicat de către concurenţi. Astfel, crearea unor ecosisteme de produse şi servicii interconectate poate facilita, în mare măsură, dezvoltarea de baze de date care ar putea fi considerate esenţiale pentru crearea unor aplicaţii noi de inteligenţă artificială generativă sau a unor modele noi de limbaj. Dacă aceste baze de date deţinute de o întreprindere dominantă joacă un rol-cheie în crearea de conţinut pentru aplicaţii de inteligenţă artificială generativă dezvoltate de concurenţi, refuzul de a acorda acces la aceste baze de date poate constitui un abuz de poziţie dominantă sancţionabil.
Ca o scurtă concluzie, recomandăm tuturor dezvoltatorilor de soluţii de inteligenţă artificială generativă să fie foarte prudenţi, în special în situaţiile în care au cote de piaţă din zona de dominanţă, asigurându-se astfel că au un comportament responsabil care nu distorsionează concurenţa
