Opinii

Am scăpat de o criză, dar urmează alta: Nici bine nu au ieşit din criza economică adusă de Covid, că firmele se confruntă cu o nouă problemă - revenirea crizei de forţă de muncă şi presiunea creşterii salariilor

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

Economia României iese mult mai rapid din criza economică adusă de Covid, iar ultima previziune a FMI indică o creştere economică de 7% pentru România în acest an, cea mai bună previziune oficială.

Cu aceste date, România se află în fruntea revenirii economice din Europa, în condiţiile în care marile economii europene de-abia acum scapă de lockdownul sanitar şi economic.

La Bucureşti, încrederea analiştilor CFA este la maximul ultimilor 6 ani datorită evoluţiei economice peste aşteptări în T1, dar şi a gestiunii bune a crizei sanitare, care nu a dus la închiderea economiei, ca în Europa.

Revenirea economică peste aşteptări a adus şi rezultate mai bune pentru bugetul de stat, care înregistrează creşteri mai mari la încasările din TVA, impozitului pe salarii şi venituri şi CAS. În aceste condiţii, FMI vede o scădere a deficitului bugetar de la 7,2% la 6,8%, ceea ce ar reduce puţin din presiunea asupra bugetului.

Că aceste previziuni optimiste vin cu creşterea inflaţiei – o certitudine, cu creşterea dobânzilor la lei şi a cursului valutar leu/euro – de aşteptat, cu înrăutăţirea unor indicatori macro – deficit comercial, importurile vor fi mai mari decât exporturile cu 20 de miliarde de euro, creşterea deficitului de cont curent; vom vedea mai încolo cum vor lovi economia. Ca să nu mai vorbim de creşterea preţurilor materiilor prime, şi în unele cazuri chiar de lipsa lor.

Dacă la nivel macro premierul Cîţu se felicită pentru măsurile luate în 2020 care au dus la revenirea economiei în formă de V, la nivel micro companiile au alte probleme. Nici bine nu au ieşit din criza economică, că firmele se confruntă, mult prea devreme, cu o revenire a crizei forţei de muncă, care presează şi pe creşterea salariilor.

Reţeaua de laboratoare medicale Synevo spune că principala problemă cu care se confruntă este legată de specialiştii de laborator – asistenţi medicali, biologi, biochimişti, chimişti, medici de laborator – şi de faptul că numărul de absolvenţi scade.

Claudiu Stăniloiu de la Connections Consult, o companie specializată în automatizări, dezvoltare de software şi furnizarea de servicii IT, a angajat anul trecut 30 de persoane, ajungând la 270 de angajaţi, iar pentru acest an trebuie să mai angajeze încă 30%: “Candidaţii au fost mai precauţi anul trecut, dar 2021 a adus o deschidere în ceea ce priveşte schimbarea locului de muncă şi implicit cerinţe salariale mai ridicate. Sunt angajatori care, pentru a atrage rapid candidaţi, oferă salarii peste piaţă sau peste nivelul de senioritate al candidatului, aşa cum sunt şi candidaţi care cer mult mai mult decât se oferă pentru nivelul lor de senioritate”.

Cu această situaţie de la Connections Consult se confruntă toată piaţa IT, dar şi alte sectoare.

McDonald’s are reclamă la televizor în încercarea de a atrage candidaţi.

Problema lipsei de forţă de muncă se întâmplă la nivelul întregii Europe, nu numai în România, ceea ce are un impact “negativ” pe piaţa românească: creşterea cererii de angajaţi din Germania, Italia, Spania, Franţa înseamnă că aceste mult mai puternice ţări vor aspira oameni din altă parte şi în primul rând din România, care a ajuns principalul furnizor de forţă de muncă pe piaţa europeană.

Presiunea salarială creşte în toată Europa, dar problema este că salariile din ţările occidentale sunt în continuare cu mult peste nivelul din România. Şi aici nu vorbim de Bucureşti, Cluj, Timişoara, ci de salariile din celelalte zone din ţară. Cu excepţia IT-ului, celelalte industrii sunt la mare depărtare de salariile din Europa, ceea ce îi determină pe români să-şi caute în continuare de lucru în afară.

Dintre cei 1,3 milioane de români care au venit în ţară în perioada de lockdown, mult prea puţini au rămas aici ca să-şi caute de lucru în ţară.

Toată lumea aşteaptă să se deschidă restaurantele, hotelurile, cafenelele, barurile din marile ţări europene ca să se ducă acolo.

Celebrul program PNRR ar trebui să aducă investiţii noi în România, dar întrebarea cu care se vor confrunta toţi când se va da drumul la bani va fi cea legată de lipsa de personal. Ca să nu mai vorbim de investiţiile actuale aflate în derulare. Spre exemplu, programul de garanţii Agro Invest, unde garanţiile oferite de stat cresc de la 1 miliard la 4 miliarde, va aduce investiţii majore în agrobusiness, care vor necesita şi forţă de muncă. Să vedem unde vor găsi firmele oameni.

Pe piaţa românească există 2 milioane de români care ar putea să muncească, dar care nu muncesc pentru că nu mor de foame, pentru că au unde să stea şi poate pentru că nivelul salarial nu îi determină să se trezească la ora 7 dimineaţa şi să se ducă la muncă. Mulţi trăiesc în zona rurală, dar sunt mulţi care trăiesc în oraşe şi mai fac un Uber, un Glovo, un Tazz, plus că joacă toată ziua la pariuri şi aşa mai fac rost de bani.

O greşeală pe care o face guvernul PNL este legată de modul cum priveşte creşterea salariului minim pe economie: atâta timp cât se va raporta la teoriile trecutului, cele mai multe dintre ele aruncate în aer în criza de acum 10 ani, ca să nu mai vorbim de criza de acum, nu va reuşi să facă din creşterea mai susţinută a salariului minim un instrument de politică economică de a reţine oamenii  în ţară sau de a-i aduce în câmpul muncii. Salariul minim în România, de 1.386 de lei net, adică 280 de euro, este mult prea redus. Chiar creşterea de 3% din acest an a fost jumătate anulată prin creşterea cu 1,5% a cursului în primele 5 luni din an. Ca să nu mai vorbim de faptul că inflaţia, prognozată la 4,1%, este mult mai mare decât creşterea de 3%, deci în termeni reali salariul pierde din puterea de cumpărare.

Ovidiu Şandor, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din Timişoara, spune că investiţiile care vor veni merg în oraşele unde populaţia creşte, iar administraţia este proactivă. Dar cum să crească populaţia dacă guvernul nu are politici economice în acest sens, în timp ce Polonia şi Ungaria ies în faţă cu planuri majore pentru a creşte din punct de vedere demografic?

Economia României a ieşit din criză, dar să vedem cum vor face faţă companiile lipsei forţei de muncă şi presiunii creşterii salariilor.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.