De obicei, oamenii nu au de ce sa astepte schimbarea vietii lor de la schimbarea politica a societatii. Deciziile autoritatilor nu au cum sa influenteze aptitudinea cuiva pentru matematica sau pasiunea pentru dans, asa ca fiecare isi vede de drumul sau.
Dar ceea ce se va intampla in urmatorii 10 ani in Romania, prin aderarea la Uniunea Europeana, este o exceptie.
Deceniul care urmeaza va schimba din temelii toata societatea romaneasca, mai mult decat orice schimbare petrecuta pana acum. Din temelii, pentru ca ceea ce se va schimba profund va fi in primul rand mediul rural.
Diferenta intre Romania anului 2014 si Romania anului 2004 va fi mult mai mare decat diferenta intre anul 2004 si 1994, chiar daca este vorba de o perioada egala in timp.
Imaginati-va ca acum 10 ani nu era nici un hypermarket. Acum sunt patru, iar peste 10 ani vor fi 30.
Acum zece ani, taranii isi lucrau pamantul cu calul. Acum fac la fel. Peste 10 ani insa, nu o vor mai face. Sub presiunea creata de finantarea selectiva a Uniunii Europene, pentru fermele consolidate, oamenii nu se vor mai ocupa cu agricultura.
Pentru milioane de oameni va fi un soc, dar la care se vor adapta. Asa cum s-au adaptat la munca in strainatate, unde merg mai ales tinerii din sate.
Acum, discursul public in Romania inca ramane ancorat in coruptie, gauri negre sau deficit bugetar. Este un orizont limitat.
De fapt, cel mai important lucru de acum incolo, asa cum se prezinta integrarea in Uniunea Europeana, ireversibila, este ca oamenii sa fie sanatosi si sa invete.
Ca si aprofundarea unei materii, aderarea la UE trebuie privita in perspectiva, pe 5-10 ani. Cei de 15 ani, dar si cei de 40, trebuie sa stie ca in 10-15 ani vor putea munci fara probleme la Budapesta, Varsovia sau Bruxelles, daca sunt suficient de buni. Dar si in tara, unde vor fi din ce in ce mai multi investitori.
Doar cu hartie, creion, vointa si creier romanii pot, prin aderarea la UE, sa-si schimbe viata.
Miscarea libera a persoanelor, a marfurilor, si in primul rand a ideilor si cunostintelor face ca acum cel mai scump sa vanda cunoasterea. Acum este timpul oamenilor creatori si informati.
Sansa intr-o astfel de economie este ca nu-si trebuie decat o foaie de hartie, un creion, vointa si minte multa ca sa traiesti mai bine. Sau cel mult un computer.
Iar americanii stiu asta. Nici un american nu mai lucreaza intr-o fabrica de textile.
Cel mai bogat om din lume, Bill Gates, vinde idei de fapt, pe care le pun altii in aplicare. Aceasta sunt softurile, programele de calculator- sisteme care formalizeaza tehnici sau proceduri si le imbunatatesc. Ele in sine nu produc nimic palapabil, dar ajuta pe altii sa produca ceva palpabil, mai bun, mai mult si mai repede: case, mancare si haine sau sosele, masini si stadioane.
Unul din doi romani trebuie sa se opreasca din ce face acum si sa se apuce de invatat. Sa invete sa faca altceva, sa-si dezvolte alte abilitati.
Ce conteaza acum este sistemul de invatamant, cum arata salile de sport, si cum arata sistemul medical. Si arata rau. Medicii si profesorii sunt platiti mai prost decat minerii, care lucreaza in pierdere. Sau decat functionarii din ministere, care nu produc nimic.
Romania trebuie sa opreasca tot ce inseamna intreprindere fara viitor si sa pompeze banii in educatie si sanatate. De exemplu, cu subventiile pentru minerit de 40 milioane de euro date pe primele cinci luni din acest an se puteau majora cu 200 de euro pe luna salariile celor 30.000 de cadre didactice din invatamantul superior si ale celor 8.000 de medici, care sunt acum platiti sub valoarea lor sociala. Iar salariile lor ar trebui nu majorate doar cu aceasta suma, ci facute de cinci ori mai mari decat sunt acum.
Daca inteleptii cetatii, adica profesorii, si vracii nu sunt pretuiti acum, mai tarziu va fi prea tarziu. Nu putem intra in UE amortiti la masinile de cusut, asa cum se intampla in prezent cu zeci de mii de tinere care, cum termina liceul sau scoala profesionala, se angajeaza in fabricile de confectii. Romania are nevoie de un soc cultural.
Banii trebuie sa mearga in invatamant, in rezultate pe termen lung, nu in tamieri pentru companii si activitati fara viitor.
sorin.pislaru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
