Pentru a marca cei 20 de ani, Ziarul Financiar a încercat un exerciţiu de imaginaţie cu 20 de conducători de businessuri din România (18 executivi, dintre care7 români şi 11 străini plus 2 dintre cei mai mari antreprenori români – Dragoş Pavăl de la Dedeman şi Anca Vlad, de la grupul Fildas/farmaciile Catena): Cum va arăta România peste 20 de ani.
Este destul de dificil să ne imaginăm ce va fi peste un an, nu peste 20 de ani.
În 1998, când Ziarul Financiar s-a lasant pe piaţă, nu credeam că România va ajunge aici, în sensul cel mai pozitiv al evoluţiei economice şi sociale.
Când minerii băteau la uşa Capitalei pentru a doua oară şi când aproape toţi prietenii vroiau să plece din ţară pentu că România părea că se îndreaptă din nou către partea estică, nu credeam că România va ajunge peste 20 de ani să aibă un PIB de aproape 7 ori mai mare (de la 30 de miliarde de euro la 200 de miliarde de euro), 130 de malluri, mii de supermarketuri, cele mai cunoscute branduri internaţionale, milioane de maşini, sute de clădiri de birouri, de unde se produce o valoare adăugată mai mare decât celebrele IMGB-uri.
Faţă de 1998, când cerşeai după o viză de plecare în Vest şi când te luptai cu întrebarea dacă să te mai întorci în ţară sau nu, România de astăzi este liberă, cu toţii putem circula fără restricţii în Europa, chiar şi la muncă.
Bineînţeles că am pierdut foarte multe lucruri, poate s-ar mai fi putut salva câteva din capacităţiele industriale de pe vremea comunistă, poate nu ar fi plecat din ţară peste 4 milioane de oameni, ci numai 2 milioane, dar aşa a fost să fie. Timpul nu mai poate fi dat înapoi.
Ce va fi în viitor, peste 20 de ani? Ce am putea face acum astfel încât să nu înregistrăm aceleaşi pierderi ca în ultimii 20 de ani?
Aproape cei 20 care s-au încumetat să răspundă la întrebarea “Cum va fi România peste 20 de ani?” sunt optimişti, ceea ce arată că sunt şanse mai mari de a fi mai bine în viitor decât acum. Prin poziţiile lor pot influenţa foarte multe lucruri, având pe mână poate un sfert din cifra totală de afaceri înregistrată în România acum, de 300 de miliarde de euro.
Sergiu Manea, preşedintele executiv al BCR, numărul 1 în piaţă, crede că România va fi mult mai prosperă, progresele se vor face cu paşi mici, dar mult mai siguri. În această afirmaţie mă bazez pe clasa de mijloc, mult mai activă, şi pe tinerii care se implică mai intens în viaţa socială. Pentru a crea prosperitate pentru cei care au rămas în ţară, este nevoie de un plan strategic de investiţii în infrastructură, tehnologie, educaţie şi calitatea vieţii - sănătate şi locuinţă.
Francois Bloch, CEO al BRD, a treia bancă de pe piaţă, crede că România poate să-şi tripleze PIB-ul în 20 de ani (de la 200 de miliarde de euro la 600 de miliarde de euro, mai mult decât are Polonia astăzi). Dacă ne spunea cineva în 1998 că România va creşte de 7 ori în 20 de ani, nu credeam acest lucru. Aşa că, pe baza trecutului, suntem obligaţi să credem că este posibil această triplare a PIB-ului. Bancherul francez crede că în România se vor deschide centre europene de cercetare tehnologică, vor fi mai mulţi producători de automobile cu potenţial de a deveni unul dintre cele mai importante hub-uri europene din industria auto. “Combinând cercetarea hi-tech cu experienţa câştigată în păroducţia de automobile, România s-ar putea poziţiona în fruntea industriei europene de producţie a roboţilor.” Bloch spune că vom vedea o ţară în care migraţia itnernă va avea loc mai uşor decât acum, datorită infrastructurii care va lega Moldova de Ardeal şi sudul ţării de vestul ei. “Investiţiile străine nu se vor mai opri în Transilvania, mutându-se dintre vestul ţării spre estul ei.”
Mircea Moga, noul CEO al Mega Image, spune că în primul rând avem nevoie de schimbări radicale de percepţie pentru a ne îndrepta toţi către acelaşi obiectiv: de a readuce România în topul ţărilor cu un nivel de trai stabiul şi ridicat. Trebuie create oportunităţi pe piaţa locală care să ne ajute să ne păstrăm valorile, iar în viitor, noile generaţiile să-şi dorească să rămână aici.
Anca Vlad, cea care deţine grupul Fildas/farmaciile Catena, crede că inteligenţa generaţiilor care se vor forma în viitorii ani ne va propulsa în rândul ţărilor cu un nivel IT peste media europeană. Câştigătorii viitorului vor fi industriile creative, cele pe bază de inteligenţă artificială şi turismul.
Apare o condiţie: modernizarea învăţământului, trecerea la formule de învîţare prin experiment şi lecţii practice, renunţarea la ore interminabile fără dialog şi stimularea gândirii investigative şi creative.
Marco Hössl, directorul general al Kaufland, care are pe mână 120 de hipermarketuri, 14.000 de salariaţi şi afaceri de 2 miliarde de euro, crede că pentru a face un lucru pozitiv trebuie să înceăi prin a gând pozitiv: Cred că este posibil ca România să se dezvolte într-o manieră atât de pozitivă, încât în anumite domenii se va situa printre cele mai puternice naţiuni europene.
Ram Addanki, director la BAT, al doilea cel mai mare contribuabil la bugetul României, spune că România este atât de frumoasă, are atât de mult de oferit, iar turismul este o industrie care are potenţialul să exlodeze cu adevărat. Turismul din România este în prezent la 10% din adevăratul său potenţial. El spune că România trebuie să aibă o legislaţie a muncii mai prietenoasă pentru afaceri, încurajând productivitatea şi să faciliteze cel puţin imigrarea persoanelor cu înaltă calificare.
Christian von Albrichsfeld, şeful grupului german Continental în România, cu 20.000 de angajaţi şi 3 miliarde de euro, vorbeşte despre autostrăzi, hub-uri economice şi de IT, o cale ferată care asigură o dezvoltare a companiilor ce deţin unităţi de producţie. Dar cel mai mult cere de la administraţia locală şi naţională, care prin debirocratizare poate să schimbe toate lucrurile. El crede într-o creştere a calităţii vieţii în România, care îi va determina pe o parte dintre românii plecaţi din ţară să revină alături de familia şi de prietenii lor.
Sergiu Oprescu, preşedintele Alpha Bank şi preşedintele bancherilor români, spune că România nu va reuşi să depăşească decalajele faţă de mediile din Uniunea Europeană dacă evoluţia mediului de afaceri nu va fi corelată cu tacticile de dezvoltare. Modelul de creştere econommică bazat pe consum nu poate susţine un avans accelerat al economiei pe termen lung. Fenomenul emigraţiei, coroborat cu reducerea natalităţii, va deveni o problemă mult mai pregnantă într-un orizont de 20 de ani atât pentru piaţa forţei de muncp, pentru plata pensiilor, cât şi un handicap în dezvoltarea economică a ţării.
Avem nevoie de investiţii şi de proiecte în parteneriat public-privat.
Frank Hajdinjak, CEO E.ON România, cu afaceri de 1 miliard de euro, spune că această criză a forţei de muncă se va accentua, şi guvernele viitoare va trebui să găsească soluţii viabile, regândirea rolului şcolilor profesionale, al învăţământului preuniversitar şi al celui universitar.
Dacă fiecare guvern care va veni o va lua tot timpul de la zero, fiecare cu propria filosofie fiscală, cu propria strategie, cu propriile schimbări, e greu de spus unde se va ajunge.
Christinna Verchere, noul CEO al OMV Petrom, speră ca peste 20 de ani să vadă o ţară care îşi pune în valoare resursele de gaz. Gazul este energia viitorului. În contextul descoperirilor de gaze din Marea Neagră, România se află la o răscruce de drumuri importantă, spune ea. Întrebarea este încotro o va lua.
Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank, numărul 5 pe piaţă, spune: Dacă mă gândesc la România peste 20 de ani, într-un vis frumos pe care îl am uneori, mi-ar plăcea să văd că-şi ocupă locul de drept, dacă ne gândim la potenţialul său, adică să fie în primele 10 economiii din Uniunea Europeană. Acum România este a şaptea ţară a UE ca populaţie, însă doar a 17-a economie ca PIB.
Dezvoltarea nu se poate face fără capital uman iar aici, spune bancherul olandez care este de peste 20 de ani în România, este vorba de indexul capitalului uman – copiii care se nasc azi în România vor benefia de cea mai săracă pregătire a capitalului uman dintre ţările UE, ţinând cont de calitatea sistemului de învăţământ şi a sistemului de sănătate.
Jean Richard de Latour, CEO algrupului Carrefour, cu afaceri de 2 miliarde de euro, mizează pe IT, care ar putea să schimbe foarte multe lucruri într-un timp foarte scurt: studenţii devin antreprenori IT, companii locale de IT exportă la nivel global produsele şi serviciile lor, iar infrastructura internetului evoluzează mereu, la fel şi numărul utilizatorilor acestui serviciu. El crede că România va deveni o referinţă în agricultura modernă.
Eric Stab, preşedinte Engie România, cel mai puternic distribuitor şi furnizăr de gaze naturale, cu afaceri de 1 miliard de euro, crede că în următorii 20 de ani România se va poziţiona în rândul primelor 10 economii ale UE, dar pentru acest lucru trebuie să atragă fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii şi să-şi pună în practică politici stimulative pentru retenţia forţei de muncă calificate şi a a tinerelor talente.
Marius Puiu, CEO al Blueair, vorbeşte despre tunele inteligente pentru controlul paşapoartelor, ceea ce va face ca totul să dureze doar 15 secunde; numărul de pasageri se va dubla; în aviaţia civilă, oricât de mult ar avansa inteligenţa aritificială, nu văd să avem avioane comerciale fără pilot la bord. Dar vom vedea zboruri autonome pe avioanele cargo şi chiar pe avioane mici, care efectuzeată zboruri particulare.
Cosmin Vladimirescude la MasterCard, îi îndeamnă pe tineri să-şi asume riscuri şi să-şi exprime opiniile dacă vort un viitor mai bun. “Nu doar să discute despre ceea ce vor să întreprindă, ci să facă şi paşii necesari, fără să le fie frică să greşească.” Dacă te înconjori de oameni diferiţi ai o şansă la o viziune globală.
Omer Tetik, CEO Banca Transilvania şi care şi-a luat şi cetăţenia română, crede că România va fi un centru de inovaţie în tehnologie şi industrie IT, migrând dinspre zona actuală, dominată mai ales de centre de servicii. La fel ar putea fi lider regional în producţia agricolă. Competenţele se vor dezvolta în clustere.
Vom avea o Românie mult mai urbanizată, cu omedie de vârstă mai crescută, ceea ce va avea un impact semnificativ în anumite domenii şi asupra potenţialului economic. Cele 5-6 oraşe mari vor avea 70% din populaţie (în acest moment 70% din businessul din România este localizat în 10 judeţe, care angajează 80% din forţa de muncă la nivel naţional). În următorii 20 de ani vom vedea o redirecţionare mai agresivă a investiţiilor şi resurselor private către educaţie, sport şi sănătate.
Mai multe companii româneşti private şi de stat vor trece graniţele către ţările învecinate şi se vor internaţionaliza. Vom avea câteva surte de companii private româneşti care se vor finanţa prin bursă.
Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ Bucureşti, crede că România va avea o pătură proprie de mari antreprenori, care încetul cu încetul vor pretinde poziţiile ocupate astăzi de mulitinaţionale. Cel puţin 10 mari companii cu capital românesc din retail, producţie sau servicii vor fi lideri pe pieţele ţărilor vecine.cu ajutorul Fondului Suveran România va achiziţiona majoritatea operatorilor naţionali de producţie şi transport al energiei din Republica Moldova.
Cel puţin una dintre universităţile româneşti va intra în topul celor mai bune 100 de universităţi din lume, iar tot mai mulţi absolvenţi vor rămâne la sfârşitul studiilor în ţară. Dar materializarea acestor lucruri depinde de cei care crează acum politicile publice, dar şi de implicarea fiecăruia dintre noi.
Dragoş Pavăl, unul dintre proprietarii Dedeman, în prezent cea mai mare companie antreprenorială românească, cu afaceri de 1,3 miliarde de euro şi peste 10.000 de angajaţi, crede că peste 20 de ani România va fi pe loculo 25 în clasamentul internaţional al ţărilor în privinţa nivelului de trai. Vom avea o populaţie de peste 24 de milioane de locuitori, natalitatea este în creştere, agricultura a înflorit de la an la an, iar alimentele consumate de locuitorii României vor proveni în proporţie de peste 75% din producţia locală. Investiţiile în educaţie vor face ca zeci de mii de studenţi străini să aleagă România în fiecare an pentru centrele sale universitare. Românii nu mai sunt temători în privinţa viitorului, iar tinerii sunt tot mai creativi şi inteligenţi.
Daniel Cîrstea, CEO al Profi, retaileri cu afaceri de 1,3 miliarde de euro, spune că peste 20 de ani vor fi două Românii: una a mediului de afaceri - energic şi inovativ- şi o alta a majorităţii românilor, apatică. Situaţia va fi mai favorabilă decât astăzi, dar cele două Românii vor avea ritmuri de creştere diferite. Pentru a vedea ce am putea să facem, românii ar trebui să meargă acolo unde sunt românii deja plecaţi ca să lucreze în străinătate. Trebuie să creem lideri începând de la manageri, profesori, primari care sâ îi ajute pe români să execute bine procesele de rutină şi să nu mai meargă pe ideea „lasă că merge şi aşa”. Viitorul poate fi desenat frumos, depinde doar de noi dacă vrem să mai sacrificăm încă o generaţie, şi-ncă o generaţie, spune Daniel Cîrstea.
Finalul opiniilor despre cum va arăta România celor 20 de ani îi aparţine lui Ian Pearson, preşedintele Ford România: România, cu actualele politici şi proceduri administrative, cu birocraţia care afectează viteza implementării proiectelor, va fi în parte neschimbată faţă de unde este astăzi.
Aceleaşi provocări vor rămâne, cum să atragi investiţii cu o infrastructură subdezvoltată, cu un sistem educaţional subdezvoltat şi cu un sistem politic imprevizibil.
Cu toţii nu mai vrem să fim o generaţie de sacrificiu, la fel vrem ca cei care vin după noi, copiii şi nepoţii să nu mai fie generaţii de sacrificiu, dar întrebarea este cine se sacrifică acum pentru a pune în practică toate ideile şi proiectele bune de care are nevoie România.
Nu ştiu cum va fi România peste 20 de ani, dar Ziarul Financiar va fi un ziar românesc.
