Opinie de Florentina Munteanu, Partener, Andrea Grigoraş, Avocat Coordonator, şi Miruna Stanciu, Avocat Senior, Departamentul de Concurenţă şi Ajutor de Stat, Reff & Asociaţii Deloitte Legal
Guvernul României a anunţat la data de 1 iulie 2020 planul de relansare economică, construit în jurul sumelor alocate României de către Comisia Europeană sub formă de asistenţă pentru redresarea societăţilor comerciale şi pentru ieşirea din criză. Planul arată viziunea Guvernului cu privire la modul în care efectele pandemiei de COVID-19 pot fi depăşite prin sprijinirea celor mai afectate sectoare. Bugetul european alocat va putea fi, însă, accesat de societăţile vizate doar pe baza unor proiecte concrete şi a unor planuri de afaceri pe termen lung.
O parte dintre măsurile prezentate sunt deja în vigoare şi au avut drept scop accesul rapid la resurse financiare pentru perioada martie-mai, astfel încât să se asigure păstrarea locurilor de muncă pentru salariaţii care activau în industriile puternic afectate de restricţiile impuse în contextul pandemiei. Este vorba, în principal, de programul IMM Invest, plata şomajului tehnic de către guvern, plata unei indemnizaţii de re-inserţie a salariaţilor aflaţi în şomaj tehnic, avantaje fiscale precum suspendarea obligaţiei de plată a unor taxe, bonificaţii la plata impozitelor etc.
Astfel, planul de relansare vine în completarea măsurilor deja adoptate, axându-se, printre altele, pe o nouă filosofie socială, de promovare a capitalului autohton şi digitalizare a economiei, abordări noi pentru România.
Când vor putea fi accesate măsurile?
În principiu, schemele de sprijin care se aplică întregii economii, fără a avea caracter selectiv, nu reprezintă măsuri de ajutor de stat, deci ar putea fi implementate foarte rapid în legislaţia naţională. Dacă, însă, schemele respective se limitează la anumite sectoare, regiuni sau tipuri de întreprinderi, se consideră că le oferă întreprinderilor beneficiare un avantaj selectiv şi, în această situaţie, ele se califică drept măsuri de ajutor de stat şi trebuie notificate Comisiei Europene în vederea aprobării. Spre exemplu, măsurile adoptate deja pentru susţinerea şi protejarea locurilor de muncă afectate de criză (precum plata de către stat a şomajului tehnic, a indemnizaţiei de 41,5% din salariul brut pentru reluarea activităţii angajaţilor care au fost în şomaj tehnic) nu reprezintă măsuri de ajutor de stat, întrucât nu au caracter selectiv. Pe de altă parte, acordarea granturilor directe anumitor companii sau schemele de garanţie şi instrumentele de asigurare a lichidităţilor oferite în sprijinul anumitor companii reprezintă măsuri de ajutor de stat, şi, ca atare, se supun obligaţiei de notificare la Comisia Europeană.
Având în vedere că măsurile de sprijin de tipul ajutoarelor de stat trebuie aprobate de către Comisia Europeană şi ulterior transpuse în legislaţia naţională, este de aşteptat să mai treacă cel puţin câteva săptămâni până când fondurile prezentate vor fi accesibile agenţilor economici.
Măsurile concrete pentru IMM-uri cuprinse în planul de relansare
În primul rând, sunt de menţionat măsurile de tipul „helicopter money”. Acestea fac parte din categoria celor mai aşteptate măsuri de ajutor în cazul societăţilor puternic afectate, mai ales că este pentru prima dată de la începutul crizei generate de pandemia de COVID-19 când guvernul intenţionează să acorde granturi pentru companii (sume nerambursabile acordate direct beneficiarilor). În principiu, acestea se adresează microîntreprinderilor şi IMM-urilor, considerate a fi cele mai vulnerabile în contextul crizei şi cu cea mai mare nevoie de lichiditate.
Totodată, în plan este prevăzută finanţarea chiriilor pe durata stărilor de urgenţă şi de alertă. Măsuri de ajutor în sprijinul chiriaşilor prin acordarea unor granturi directe au luat şi alte state membre, precum Republica Cehă, Lituania, Suedia etc.
Din categoria pârghiilor oferite de autorităţi IMM-urilor pentru a ieşi din criză mai fac parte şi schemele de garantare şi instrumentele de asigurare a finanţării. Pe lângă programul IMM Invest, aflat în derulare la nivel naţional, regăsim în planul de relansare schema de garantare pentru creditarea companiilor cu o cifră de afaceri mai mare de 20 de milioane de lei pentru capital de lucru şi investiţii, pe care Ministerul Finanţelor Publice a anunţat-o încă de la începutul lunii iunie şi care este foarte aşteptată de către mediul privat. Comisia Europeană a anunţat, pe data de 2 iulie, că a aprobat această schemă de ajutor de stat. În plus, în cadrul programului IMM leasing, se oferă garanţii pentru leasingul financiar acordat IMM-urilor cu scopul de a achiziţiona echipamente necesare derulării activităţii.
Dincolo de aceste măsuri, ceea ce este cu adevărat important pentru IMM-uri este faptul că, pentru prima dată, Guvernul României îşi stabileşte ca prioritate digitalizarea IMM-urilor şi decide acordarea unor granturi pentru agenţii economici în vederea automatizării fluxurilor economice şi a educaţiei digitale a angajaţilor. Accesarea acestor granturi ar trebui să fie o prioritate, deoarece doar prin digitalizare IMM-urile româneşti vor putea să fie competitive în raport cu societăţile mari.
Ce riscă agenţii economici dacă nu îşi fundamentează corect solicitarea de finanţare?
Sumele prevăzute în planul anunţat de guvern nu vor putea fi accesate fără un plan de afaceri solid, realizat pe termen lung, astfel că este esenţial ca IMM-urile să gândească proiecte concrete de accesare a fondurilor, să decidă cu privire la investiţiile pe care le urmăresc, să identifice fluxurile economice care pot fi automatizate şi să îşi facă un plan de dezvoltare profesională a salariaţilor. Totodată, societăţile trebuie să îşi evalueze îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate pentru accesarea ajutorului de stat.
Cu siguranţă condiţiile de eligibilitate vor fi diferite în funcţie de facilitatea accesată, dar, în ceea ce priveşte măsurile adresate IMM-urilor, cel puţin două trebuie să fie îndeplinite de solicitant, respectiv să se califice drept IMM şi să nu se afle în dificultate financiară. Aceste două noţiuni, însă, trebuie clar definite în actele normative ce urmează să fie adoptate în perioada următoare. Deşi aparent este simplu de determinat dacă o întreprindere este sau nu IMM pe baza definiţiei legale, experienţa practică arată că procesul nu este unul la fel de simplu precum pare. Legăturile dintre întreprinderi, deţinerile pe verticală şi orizontală, structura grupului şi relaţiile dintre beneficiarii finali şi companiile pe care le controlează sunt elemente ce trebuie luate în considerare la calificarea drept IMM a unei societăţi. Acest aspect este de interes atât pentru finanţatori (care analizează documentaţia depusă odată cu aplicarea pentru credit), cât şi pentru beneficiari. În privinţa noţiunii de „întreprindere în dificultate”, trebuie definit clar momentul din care societatea se află în această situaţie. Comisia Europeană prevede, în cadrul temporar privind ajutorul de stat, că potenţialul beneficiar poate accesa finanţarea dacă nu se afla în dificultate financiară la 31 decembrie 2019. Comisia a exceptat recent de la această condiţie microîntreprinderile. În plus, din criteriile pentru accesarea IMM Invest s-a eliminat condiţia cu privire la faptul că întreprinderea trebuie să demonstreze că se află în dificultate financiară ca urmare a pandemiei de COVID-19. Acesta a fost unul dintre cele mai controversate criterii de aplicare şi a pus probleme de interpretare în practică.
Aşadar, efectuarea unui raţionament corect este esenţial din două perspective. În prima fază, când se stabileşte eligibilitatea beneficiarilor de a accesa anumite scheme de finanţare, şi, ulterior, când, în elaborarea documentaţiei de accesare a programului, beneficiarii semnează şi depun declaraţii pe propria răspundere cu privire la îndeplinirea condiţiilor, cu toate consecinţele legale ce decurg de aici. Pentru că, în cazul în care raţionamentul la momentul analizei a fost unul eronat, beneficiarul riscă anularea garanţiei/ solicitarea returnării granturilor acordate şi/sau a sumelor subvenţionate, după caz.
Material de opinie de Florentina Munteanu, Partener, Andrea Grigoraş, Avocat Coordonator, şi Miruna Stanciu, Avocat Senior, Departamentul de Concurenţă şi Ajutor de Stat, Reff & Asociaţii Deloitte Legal
