Opinii

Răzvan Botea, ZF: Cine câştigă de pe urma creşterii salariului minim? La fiecare 100 de lei pe care antreprenorul îi plăteşte în plus la salariul minim, guvernul ia 42 de lei. Miza este de 9 miliarde de lei pe an pentru bugetul de stat în jocul salariului minim european

Răzvan Botea, ZF: Cine câştigă de pe urma creşterii...

Autor: Răzvan Botea

03.04.2024, 10:12 371

Ecuaţia salariului minim este destul de simplă: guvernul câştigă bani şi punctează electoral, mediul de business pierde. Salariaţii câştigă pe moment, dar plătesc în plus prin inflaţia generată. Guvernul câştigă din nou şi în runda doi, pentru că inflaţia înseamnă mai mulţi bani la buget din TVA, cea mai importantă taxă.

O creştere a salariului minim brut de la 3.300 de lei, cât este în prezent, la aproximativ 4.200 de lei, cât ar ajunge dacă se implementează salariul minim european, înseamnă o injecţie din partea mediului de business de circa 21,6 mld. lei pe an. Din aceştia, 9 mld. de lei merg în buzunarul bugetului de stat prin impozite şi contribuţii şi restul de 12,6 mld. lei merg către angajaţi.

PSD şi guvernul Marcel Ciolacu promit anul acesta salariul minim european în România. După toate calculele, care vor fi detaliate în cele ce urmează, salariul minim brut ar ajunge din 2025 cam la 4.200 de lei, dintre care 42% merge la bugetul de stat, iar 58% la salariat. Antreprenorul român sau multinaţionala plătesc.

În România sunt în acest moment 2 mil. de angajaţi pe salariul minim, din circa 5,3 mil. de oameni cu contract de muncă. Cum impozitul şi contribuţiile sociale înseamnă cam 42% din salariul brut, la un calcul dintr-un foc, guvernul încasează 9 mld. lei în plus la 12 luni din creşterea salariului minim la standardul de salariul minim european.

Salariul minim european nu înseamnă că este un salariu minim la nivelul Uniunii Europene. Directiva europeană care prevede trecerea la acest standard spune că salariul minim pe economie din fiecare ţară va fi calculat fie la 50% din salariul mediu brut, fie la 60% din salariul median.

Salariul median nu este calculat în România şi probabil că ar fi o surpriză să vedem valoarea. Ca exemplu de calcul al salariul median, să presupunem că avem 3 salarii: 2.000 de lei, 4.600 de lei şi 5.000 de lei. Salariul mediu este media aritmetică, care înseamnă 3.870 de lei. Salariul median, însă, este cel de la jumătatea şirului în ordinea valorii. În cazul exemplului de faţă, salariul median este 4.600 de lei, cu 19% mai mare decât salariul mediu.

Este corect să fie spus că directivele europene sunt obligatorii şi trebuie armonizate cu legislaţia naţională din statele membre în maxim doi ani de la adoptarea la nivelul UE, adică în 2024 în cazul directivei în cauză. La fel de corect este să spunem că România are mai multe restanţe în armonizarea legislaţiei europene şi că nu ar fi prima directivă europeană pe care Bucureştiul o ignoră cu succes.

Revenind la salariul minim, guvernul, aşa cum a spus şi secretarul de stat PSD de la Ministerului Muncii Cristian Vasilcoiu, la ZF HR Trends 2024, va merge pe varianta 50% din salariul mediu.

Salariul mediu brut din România în acest moment bate spre 8.000 de lei. Salariul minim oricum va creşte din vară de la 3.300 de lei brut la 3.700 de lei brut, ceea ce înseamnă că, având în vedere că sunt 2 mil. de salarii minime în România, va sălta şi salariul mediu. Peste această creştere se adaugă majorările salariale care vin natural, pe baze economice. Este rezonabil calculul că salariul mediu brut va ajunge la 8.400 de lei până la finalul anului. În consecinţă, cel puţin în teoria din acest moment, salariul mediu brut ar ajunge undeva la 4.200 de lei în România, dacă se integrează directiva europeană.

În an super-electoral şi cu un buget strâns cu uşa, guvernul Marcel Ciolacu nu are niciun motiv să nu crească salariul minim pe economie cât mai mult, pentru că are doar de câştigat şi nimic de pierdut: la fiecare 100 de lei pe care „îi dă” în plus la salariul plătit de altcineva, adică de angajator, 42 de lei revin guvernului. Miza este de 9 miliarde de lei pe an pentru bugetul de stat în jocul salariului minim european.

PS. Creşterea salariului minim pe economie cu 25% generează şi inflaţie, pentru că angajatorii vor încerca să transfere acest nou cost în preţuri, în mod firesc. Dar asta este doar încă o veste bună pentru guvern, oricare ar fi cel care vine la Palatul Victoria după alegeri, pentru că mai multă inflaţie înseamnă mai multe venituri la buget din TVA. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO