In timp ce informatia din domeniul economic care revine cu obstinatie pare prinsa intre combinate inglodate in datorii si inflatie cu puseuri de galop, exista niste tineri, romani, care s-au conectat cu dezinvoltura la economia mondiala, gasesc cai de ocolire a birocratiei exasperante si castiga bani frumosi din exploatarea celei mai valoroase resurse de care dispun: propriul creier.
Nu se plang - decat poate la bere - ca s-au nascut intr-o "tara gresita", nu-si afiseaza demonstrativ fruntile asudate de munca. ai-au gasit propria cale de reusita profesionala si economica, bazandu-se pe pragmatism. Tac si fac.
Acestia sunt softistii romani, oamenii care lucreaza in cel mai fascinat domeniu cu putinta: Internet, noua economie, tehnologia informatiei, cum vreti sa-i spuneti.
Au descoperit pe Internet posibilitatea de a-si obtine recunoasterea profesionala pe plan mondial. Pe managerii IT nu-i intereseaza nota de la examenul de licenta, nici doctoratul obtinut cu o lucrare cu titlul pompos-academic, ci ceea ce stie omul sa faca.
Astfel incat programatorii au posibilitatea de a-si da examenele online pentru brevetul de cunoscator intr-ale computerelor si imediat dupa aceea se arunca pe piata internationala de profil.
Este deja cunoscut ca specialistii in tehnologia informatiei reprezinta cea mai cautata marfa pe plan mondial si ca multi tineri romani au ales calea emigrarii in tari in care pot primi imediat dupa angajare o casa si un salariu decent si in care, mai ales, au perspective.
Din cand in cand, mai marii Romaniei organizeaza cate un parastas jenat, sub forma unui simpozion festivist pe tema "cum sa-i aducem inapoi pe tinerii plecati in tari mai calde", pe care - nu-i asa - patria i-a scolit si trebuie sa-i recupereze.
La astfel de manifestari, subiectele pragmatice sunt evitate cu grija. Sunt prea putini cei care se intreaba cum am putea sa ieftinim accesul la Internet sau computerele si cum am putea sa le deschidem copiilor poarta educatiei IT, astfel incat sa nu avem peste cativa ani o intreaga generatie de semi-analfabeti sau de alfabetizati, dar fara legatura cu economia lumii in care va trebui sa se descurce. Dar asta este alta poveste.
In ultimii doi-trei ani, o parte din softistii plecati incep sa se intoarca in tara, dar nu raspunzand unor apeluri induiosatoare, ci pentru ca au identificat o oportunitate de afaceri.
Deschid firme de software in nume propriu sau ca reprezentanti ai unor firme internationale, trimisi aici pentru a se intoarce cu acea capodopera a matematicii, softul. Un cunoscator al pietei IT spunea ca daca trimiti un e-mail in romaneste oricarui gigant international din domeniul computerelor, primesti imediat raspuns tot in romaneste, dovada ca in respectiva companie lucreaza la varf cel putin un conational.
Pe cei care investesc in companii de software implantate in Romania ii atrage mana de lucru - sau mai bine spus "creierul de lucru" - mai ieftina decat in tarile dezvoltate si capacitatile profesionale ale oamenilor de aici. In acelasi timp, angajatii romani primesc salarii mai mari decat cele de pe piata romaneasca.
Evident ca nu se poate vorbi deocamdata de un fenomen. Semnalele pe care le avem aduc aminte mai degraba de forta unor plante genetic vigoroase care strapung cu perseverenta asfaltul, cautand lumina si aer.
Exportul romanesc de software contabilizat oficial nu il depaseste ca valoare pe cel de ciuperci de padure. Reintoarcerea unor specialisti plecati, deveniti angajatori ai unor softisti care ar fi putut pleca arata insa un lucru: globalizarea despre care se tot vorbeste adie si peste Romania, iar acesta adiere nu este generata neaparat de programele guvernamentale, ci in primul rand de tinerii care pricep mai repede directia in care se indreapta lumea.
Oamenii despre care vorbim sunt conectati zi de zi, prin intermediul computerului, cu economia mondiala, iar acest lucru ii face pragmatici si ii aduce cu picioarele pe pamant clipa de clipa.
Lucreaza in principal pentru universul de dincolo de granitele Romaniei, isi trimit produsele prin e-mail, unor beneficiari pe care nu-i vad niciodata la fata.
Unul dintre analistii pietei IT spunea ca este imposibila cuantificarea exacta a banilor care intra in Romania ca urmare a exportului de software pentru ca sunt multe persoane fizice care lucreaza pe cont propriu si nu pot fi identificate dat fiind transferul pe Internet al muncii lor.
Avem de a face cu un detasament nevazut de muncitori, poate cea mai eficienta parte a economiei romanesti si, in orice caz, cea mai datatoare de sperante.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
