Tehnologia, cantităţile uriaşe de informaţii şi progresele în domeniul ştiinţei datelor creează oportunităţi de predicţie, prevenire şi personalizare a tratamentelor care altădată erau imposibil de imaginat. Chiar şi o estimare pesimistă arată că potenţialele economii anuale obţinute prin utilizarea medicinei predictive s-ar ridica 26 de miliarde de dolari la nivel mondial, arată un raport al strategy&, departamentul de strategie globală din reţeaua PwC.
Cercetătorii americani au descoperit că utilizarea diagnosticelor moleculare de precizie sau a farmacogeneticii pentru şase afecţiuni comune - cancer, diabet, boli de inimă, hipertensiune, boli pulmonare şi accident vascular cerebral - are un potenţial enorm de prevenire a bolilor prin identificarea persoanelor cu risc şi prin facilitarea terapiei profilactice.
Astfel, o reducere cu 10% a incidenţei bolilor prin medicina predictivă în următorii 50 de ani ar genera o valoare economică cuprinsă între 33 şi 114 miliarde de dolari, în funcţie de afecţiune, sub forma unor vieţi mai lungi şi mai sănătoase, arată analiza PwC.
Ce presupune tranziţia către medicina predictivă?
Un sistem de sănătate predictiv bine dezvoltat presupune o îndrumare medicală a populaţiei integrată în viaţa de zi cu zi. Aceasta ar cuprinde o înţelegere a predispoziţiei genetice a individului la boală şi a factorilor de risc, a markerilor epigenetici şi a biomarkerilor relevanţi, a măsurilor preventive, cum ar fi scanările şi monitorizarea regulată a sănătăţii şi a stării de bine. Iar atunci când indivizii se îmbolnăvesc, aceştia ar primi mai repede tratament, într-un mod mai precis şi cu rezultate mai bune şi mai puţine efecte secundare. Acordarea de îngrijiri s-ar extinde dincolo de rolurile tradiţionale din domeniul sănătăţii, pentru a include specialişti din domenii adiacente, cum ar fi nutriţia şi fitnessul.
Într-adevăr, medicina a făcut progrese prin îmbunătăţirea capacităţii de a oferi medicamentul potrivit pacientului, la momentul potrivit, însă încă se concentrează în mare măsură pe îngrijirea specializată a persoanelor care sunt deja bolnave. Totuşi, 150 de directori din domeniul sănătăţii intervievaţi în cadrul sondajului PwC „Future of health” au fost aproape în unanimitate de acord că până în 2035 asistenţa medicală se va centra pe nevoile pacienţilor şi va fi personalizată, digitalizată şi preventivă, cu soluţii de asistenţă medicală integrate perfect în viaţa de zi cu zi.
Prin intermediul analizei datelor, inteligenţei artificiale şi învăţării automate, informaţiile pot fi valorificate pentru a prezice şi a preveni bolile, a cerceta şi dezvolta produse farmaceutice şi abordări terapeutice precise, dar şi pentru a evalua eficienţa medicamentelor şi a tratamentelor. Această nouă abordare va permite intervenţia într-un stadiu timpuriu şi mai puţin costisitor, evitând diagnosticele eronate şi tratamentele greşite. Totodată, va deschide o nouă etapă pentru perfecţionarea, cercetarea şi dezvoltarea medicamentelor şi diagnosticelor.
De asemenea, un sistem de sănătate predictiv ar putea să valorifice sistemele de monitorizare la domiciliu, dispozitivele şi aplicaţiile digitale pentru sănătate, toate acestea având potenţialul de a creşte considerabil cantitatea de date în timp real care pot fi utilizate în scopuri de prevenire. De exemplu, în august 2022, guvernul SUA a acordat cercetătorilor 37 de milioane de dolari pentru a studia dacă un Apple Watch şi o aplicaţie iPhone corespunzătoare pot contribui la prevenirea accidentelor vasculare cerebrale.
Ce spun pacienţii?
Potrivit unui sondaj realizat de PwC în rândul a 1.500 de persoane din şapte ţări din Europa şi Asia, 67% dintre respondenţi au declarat că sunt preocupaţi sau foarte preocupaţi de prevenţie, un sfert dintre aceştia fiind motivaţi de prelungirea duratei lor de viaţă. Principalele afecţiuni pe care respondenţii le au în vedere atunci când vine vorba de prevenţie sunt cancerul (73%), bolile cardiovasculare (60%), afecţiunile neurodegenerative (52%) urmate de afecţiunile metabolice (44%), tulburările psihice (39%) şi afecţiunile inflamatorii (31%).
Pe de altă parte, printre barierele în calea prevenirii se numără incapacitatea de a plăti pentru aceste servicii (50%), lipsa de înţelegere a prevenţiei (23%) şi lipsa accesului la prevenţie (20%).
Confidenţialitatea datelor rămâne o provocare
Deşi criza COVID-19 a accelerat discuţiile privind infrastructura şi schimbul de date, legile privind confidenţialitatea datelor şi normele antitrust încă inhibă dezvoltarea sănătăţii predictive.
De exemplu, în China, persoanele fizice nu îşi deţin datele, iar utilizarea acestora este considerată un bun naţional. În Scandinavia, indivizii sunt proprietarii datelor lor şi pot opta să nu le împărtăşească, dar există o dorinţă uriaşă de a le împărtăşi pentru a conduce cercetări în medicină. În alte ţări, cum ar fi SUA, neîncrederea în companiile farmaceutice şi de tehnologie afectează disponibilitatea oamenilor de a partaja datele.
Însă datele pot fi extrem de utile: De exemplu, un software bazat pe inteligenţă artificială dezvoltat de PwC Elveţia în colaborare cu reţeaua de medici NeuroTransData prezice eficienţa oricărui tratament pentru scleroza multiplă la fiecare pacient. Algoritmul acestei soluţii se bazează pe mai mult de zece ani de dovezi obţinute de la 25.000 de pacienţi implicaţi în diferite forme de tratament pentru această afecţiune.
Ce rămâne de făcut?
Companiile farmaceutice trebuie să decidă dacă se vor concentra pe dezvoltarea şi furnizarea de soluţii de medicină predictivă sau dacă vor fi doar mediatori de date pentru a oferi soluţii pacienţilor.
Furnizorii de asistenţă medicală primară sunt cel mai adesea punctul iniţial de interacţiune al pacientului. Maximizarea capacităţii acestora de a ghida activităţile de prevenire a bolilor pacienţilor va necesita o perfecţionare a competenţelor.
Între timp, indivizii vor trebui să devină proactivi în ceea ce priveşte bunăstarea şi prevenirea şi să îşi asume responsabilitatea pentru sănătatea lor, inclusiv să se implice în mod activ în deciziile privind tratamentul.
Un lucru este sigur: un sistem de sănătate predictiv necesită o abordare sistemică în care să colaboreze toate părţile interesate: furnizorii de servicii medicale, beneficiarii, companiile farmaceutice, firmele de tehnologie, guvernele şi organizaţiile sociale. Nu în ultimul rând, se conturează o altă nevoie: stimularea adoptării instrumentelor digitale de către beneficiari şi conştientizarea avantajelor pe care le pot obţine din schimbul şi analiza datelor.
