Opinii

Opinie Mihai Ghyka: De la Obama, liderul carismatic din 2008 care a eşuat în „no, we can’t“, la Steve Jobs, antreprenorul care a sfidat criza

Opinie Mihai Ghyka: De la Obama, liderul carismatic din 2008 care a eşuat în „no, we can’t“, la Steve Jobs, antreprenorul care a sfidat criza

Autor: Mihai Ghyka

10.10.2011, 00:06 1743

New York, 5 octombrie 2011. După trei ani, am avut privilegiul de a fi din nou prezent la World Business Forum, unul dintre cele mai prestigioase evenimente ce reunesc elita economică, politică şi universitară americană.

Trei ani de criză financiară au schimbat mult ambianţa şi dinamica businessului la New York. În octombrie 2008 s-a vorbit mult despre criza financiară ce abia începuse, învăţămintele ce trebuie trase şi capacitatea economiei americane de a ieşi din recesiune, contracţia ciclurilor economice lăsând loc speranţei că perioada de regres economic nu poate fi de lungă durată. Dincolo de orice, s-a vorbit mult despre alegeri, despre viziunea lui Barack Obama şi capacitatea lui de a reforma statul american. Mediul majoritar democrat newyorkez îl percepea ca noul Kennedy, personalitatea providenţială care apare într-un moment de cumpănă, liderul ce poate coagula o naţiune în jurul unui nou vis american.

În octombrie 2011, nimeni nu mai vede în Obama liderul charismatic din campania electorală. A devenit "preşedintele administrator", utilizându-şi toată energia în argumente asupra necesităţii măririi deficitului. Paradoxal, Obama, cel care a renăscut speranţa cu "yes, we can", s-a străduit să convingă Congresul de contrariu: "No, we can't". Actualul preşedinte al SUA este cotat în alegerile viitoare cu şansa a doua, chiar dacă astăzi nu are contracandidat! Indiferent de apartenenţa politică, Jack Welch, Bill George (Harvard Business School) sau Howard Schultz (CEO Starbucks) sunt neîncrezători în actuala clasă politică, ajunsă într-un blocaj paralizant, în care orice soluţie e contrată de adversar, din raţiuni pur electorale. Martin Feldstein, fostul Chief Economic Advisor al preşedintelui Reagan, crede că economia americană e într-o stare mult mai proastă decât o arată cifrele. Atât el, cât şi Robert Rubin, fost secretar al Trezoreriei, văd în următorul an o posibilă descreştere economică. Mult-aşteptatul discurs al preşedintelui Bill Clinton nu a adus o viziune mai optimistă. Clinton nu vede un plan viabil de redresare economică pus în practică înainte de alegerile din 2012. Rata reală a şomajului american ar fi aproape 25% dacă alături de rata oficială de 9,1% s-ar adăuga şomerii inactivi în a-şi căuta un loc de muncă şi lucrătorii part-time, ce îşi doresc un full time job.

În aceeaşi după-amiază, parcă pentru a mă convinge că discursurile ascultate nu sunt doar vorbe în vânt, pe străzile New Yorkului am fost martorul celui mai mare protest popular împotriva corporaţiilor şi instituţiilor financiare. Sunt vremuri tulburi la New York. Zeci de mii de oameni, nu săraci şi nu flămânzi, mai degrabă aparţinând middle-classului american, au ieşit în stradă să îşi exprime (deocamdată paşnic) neîncrederea, dezaprobarea şi chiar revolta faţă de establishmentul corporatist. Până mai ieri priviţi cu respect şi consideraţi a avea un foarte onorabil loc de muncă, corporatiştii şi bancherii riscă să devină curând la fel de iubiţi precum angajaţii fiscului.

6 octombrie 2011.

A doua zi a World Business Forum avea să fie marcată de anunţul morţii lui Steve Jobs. Rând pe rând, aproape toţi vorbitorii l-au evocat. A fost asemuit de mulţi cu Thomas Edison sau Henri Ford, admirat de toţi liderii Americii pentru puterea de a crea produse la intersecţia între artă şi tehnologie. Jack Welch spunea că Jobs a fost "Mister Cool", omul care a visat să transforme comunicarea şi progresul tehnologic în ceva util, intuitiv şi, nu în ultimul rând, frumos! Pentru Welch, Steve Jobs a fost nu doar un creator de geniu, dar mai ales un manager de geniu, capabil să transforme ideea în acţiune, în producţie şi, în final, în produs.

Personal, cred că Jobs a fost întruchiparea modernă a visului american. Dovadă imperativă că mitul american al reuşitei funcţionează şi astăzi! Un copil orfan, fără studii universitare a clădit cea mai valoroasă companie din lume, pornită într-un garaj, împreună cu un prieten.

Sub domnia lui Jobs, Apple a ignorat criza economică mondială. În ultimii 10 ani, Apple şi-a urmat drumul sau strategic, bazat pe inovaţie şi crearea unor instrumente noi de conectare la lumea fiecăruia dintre noi. Indiferent de condiţiile economice, Steve Jobs a continuat să lanseze produse scumpe, mereu în cantităţi insuficiente faţă de cererea creată, mereu dorite de fiecare, nu ca instrumente de lucru (precum IBM sau HP), ci ca o mică plăcere ori recompensă personală. O profundă înţelegere a tendinţelor de viaţă şi de consum şi o strategie de marketing de excepţie au făcut din Apple cea mai profitabilă companie din tehnologie. Steve Jobs a creat cea mai profitabilă companie de desen animat, Pixar Animation Studios. A revenit la Apple şi a transformat-o în cel mai mare furnizor de muzică din lume. În fine, un lucru mai puţin ştiut - magazinele Apple sunt cel mai profitabil lanţ de retail pe metru pătrat. Mai profitabil decât Louis Vuitton ori Cartier! A fost un model de dedicare şi efort, punându-şi toată pasiunea în înţelegerea tendinţelor şi crearea unor noi modalităţi de conectare, care să încânte consumatorul prin simplitate şi frumuseţe.

Ieşirea din criză ţine în mare parte de efortul fiecăruia de a face mai bine, capacitatea fiecărui manager de a câştiga business în condiţii economice dificile, când domină neîncrederea consumatorului în ziua de mâine.

Astăzi, America este nu doar într-o profundă criză economică, ci mai cu seamă într-una identitară. Vidul identitar se manifestă prin lipsă de idei, prin lipsă de orizonturi şi speranţe, dar mai cu seamă prin lipsă de eroi. Eroul ultimei decade, Steve Jobs, părăseşte scena într-un moment de cumpănă pentru naţiunea americană. Liderii actuali Barack Obama, Warren Buffett, Meg Whitman ori Bill Gates nu îl vor putea înlocui. Jobs a fost mult mai mult decât Mister Cool. În ultimii zece ani, Steve Jobs a fost simbolul central al brandului american: Mister "IDream". În urma lui rămâne un piedestal înalt şi gol. Ieşirea din criză e cu atât mai dificilă cu cât nevoia de eroi devine mai acută.

Mihai Ghyka este unul dintre cei mai cunoscuţi manageri români

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO