Opinii

Opinie Cristian Bichi, consilier guvernator BNR: Comisia Europeană stabileşte că euro digital va fi un complement al numerarului

Opinie Cristian Bichi, consilier guvernator BNR: Comisia...

Autor: Cristian Bichi

11.09.2023, 15:40 223

În data de 28 iunie 2023, Comisia Europeană a aprobat un pachet legislativ privind moneda unică pentru a asigura un cadru legal pentru o posibilă emitere a monedei euro digitale de către Banca Centrală Europeană (BCE) şi pentru a garanta utilizarea în continuare a bancnotelor şi monedelor metalice în euro. Detalii despre aceste reglementări, ce sunt de natură a influenţa viitorul banilor în UE, sunt oferite în continuare.

Pachetul Moneda Unică – aspecte de context 

Pachetul legislativ al Comisiei Europene privind euro, care în mod surprinzator a trecut aproape neobservat de mass-media română, se compune din trei documente: 

  • o propunere de regulament pentru stabilirea unui cadru legal pentru euro digital;
  • o propunere de regulament privind bancnotele şi monedele în euro ca mijloc legal de plată;
  • o propunere de regulament privind oferirea de servicii în euro digital de către prestatorii de servicii de plăţi încorporaţi în statele membre a căror monedă nu e euro.

Propunerile Comisiei Europene au fost date publicităţii la doi ani de la lansarea de către Banca Centrală Europeană (BCE) a proiectului “euro digital” în vara anului 2021. Ele reprezintă un răspuns la fenomenul de digitalizare în creştere a economiei europene şi urmăresc să menţina rolul euro în noile condiţii prin oferirea unei alternative publice la mijloacele de plată digitale deja existente (criptoactive, “stablecoins”).

Prima propunere de regulament din cele enumerate mai sus are în vedere crearea unui cadru legal pentru posibila emitere a unei monede euro digitale şi stabilirea caracteristicilor principale ale acesteia. Odată adoptat de legiuitorii europeni, regulamentul va permite BCE să emită euro digital ca un complement al bancnotelor şi monedelor în euro, dar nu va stabili o obligaţie în acest sens pentru instituţia europeană. În calitatea sa de autoritate monetară independentă, cu atribuţii clar precizate în Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene (TFUE), BCE este singura în măsură să decidă dacă va emite o moneda digitală de bancă centrală (CBDC) pentru zona euro şi când va face aceasta. În acest context, să reamintim că în octombrie 2023 se va încheia faza de investigaţii a proiectului “euro digital” al BCE, organele sale de conducere urmând a decide dacă se va trece la faza următoare, cea de utilizare efectivă a monedei euro digitale.

Cea de a doua propunere de regulament are în vedere să protejeze rolul numerarului în euro (bancnote şi monede metalice), prin oferirea asigurării că această monedă de bancă centrală în formă fizică va rămâne prezentă, disponibilă şi acceptată de toţi rezidenţii şi toate firmele din ţările Uniunii Economice şi Monetare (“Euroland”).

În fine, cea de a treia propunere de regulament urmăreşte ca oferirea de servicii în euro digital de către prestatorii de servicii de plăţi încorporaţi în statele membre a căror monedă nu este euro să fie supusă unei supravegheri adecvate de către autorităţile competente din statele respective.  

 

Principalele caracteristici ale monedei euro digitale

În continuare, din considerente de economie a textului, va fi analizată doar Propunerea de regulament privind stabilirea unui cadru legal pentru euro (“Propunerea de regulament”, “Propunerea”), celelalte doua iniţiative legislative urmând a face obiectul unor opinii viitoare.

Actuala variantă a propunerii defineşte moneda euro digitală drept “forma digitală a monedei unice” (art. 3). Euro digital va fi disponibil pentru toate persoanele fizice şi juridice pentru efectuarea de plăţi de mică valoare (“retail payments”). În conformitate cu art. 4, dreptul de a autoriza emiterea de euro digitali de către BCE sau de către băncile centrale naţionale (BCN) din zona euro va aparţine BCE. Acelaşi articol stabileşte că euro digital reprezintă o obligaţie (“liability”) directă a BCE sau a BCN emitente faţă de utilizatorii noului tip de monedă.

  • Euro digital: mijloc legal de plată

Potrivit propunerii legislative, euro digital va avea statutul de mijloc legal de plată, altfel spus moneda euro digitală va trebui să fie acceptată în mod obligatoriu, la valoarea sa nominală, pentru plata unei obligaţii. Prin derogare de la prevederea respectivă, beneficiarul va putea refuza o plată efectuată cu euro digitali, în situaţia unor excepţii bine determinate, precizate în propunerea de regulament.

În categoria excepţiilor intră dreptul anumitor entităţi (microîntreprinderi, întreprinderi non-profit) de a nu accepta euro digital, dar aceasta nu se va putea întâmpla dacă întreprinderile respective acceptă mijloace de plată comparabile, cum ar fi cărţi de debit sau plăţi instant. De asemenea, o persoană fizică acţionând în cursul unei activităţi pur personale sau domestice este îndreptăţită să refuze o plată în euro digitali. Excepţii se aplică şi atunci când părţile, ca expresie a libertăţii lor contractuale, au convenit anterior plăţii asupra unui alt mijloc de plată sau când refuzul este făcut cu bună credinţă pe baza unor motive legitime şi temporare în linie cu principiul proporţionalităţii. Comisia Europeană, pe bază de act delegat, va putea stabili excepţii adiţionale de natura legii monetare de la acceptarea obligatorie a euro digital[i].

  • Euro digital: funcţia de rezervă de valoare supusă limitelor

În primele intervenţii publice ale oficialilor europeni, euro digital era prezentat cel mai adesea ca o “bancnotă electronică”. Propunerea de regulament clarifică însă că echivalenţa între euro digital şi euro fizic în formă de bancnotă nu va fi deplină. Moneda digitală a zonei euro este proiectată a fi utilizată în principal ca instrument de schimb, funcţia sa de mijloc de păstrare a valorii urmând a fi supusă unor limitări. Astfel de restricţii sunt justificate prin considerente de politică monetară şi de asigurare a stabilităţii financiare, ce au fost tratate în articolele noastre anterioare despre CBDC de pe site-ul Opinii BNR. În consecinţă, deţinerile în euro digital nu vor fi remunerate cu dobândă şi BCE este abilitată să introducă limite în privinţa acestora. În prezent, se discută de un posibil plafon, cu o valoare cuprinsă între 3.000 - 4.000 de euro.

  • Euro digital: utilizare în plăţi “on-line”, “off-line” şi condiţionate

Propunerea de regulament prin care se stabileşte cadrul legal pentru euro digital prevede că moneda va fi disponibilă, atât pentru plăţi “on-line”, cât şi “off-line”. Legat de aceste din urmă tranzacţii, să subliniem că vor fi permise deţineri de euro digitali înregistrate în dispozitive ce nu vor fi conectate la Internet. O condiţie pentru orice plată de acest fel este ca dispozitivele plătitorului şi beneficiarului să fie în măsură să înregistreze transferul monedei euro digitale[ii]. Plăţile “off-line” vor beneficia de un grad mai ridicat de anonimat decat cele “on-line”.

Noul cadru legal privind euro digital va permite şi efectuarea de operaţiuni de plată condiţionată, acestea din urmă fiind definite ca plăţi care sunt declanşate automat de către software pe baza unor condiţii pre-definite şi asupra cărora s-a căzut de acord (n.n. - condiţiile sunt stabilite de beneficiarului plăţii şi nu de alte persoane). Conform Comisiei Europene, plăţile condiţionate nu trebuie să aibă ca obiect sau ca efect utilizarea monedei euro digitale ca bani programabili (vezi mai jos).

  • Euro digital: nu va fi monedă programabilă

În ceea ce reprezintă o respingere clară a afirmaţiilor conspiraţioniste în acest sens, proiectul de regulament al Comisiei Europene specifică că moneda euro digitală nu va constitui bani programabili (art. 24), altfel spus unităţi care “datorită condiţiilor de cheltuieli definite în mod intrinsec, pot fi utilizate numai pentru achizitionarea anumitor tipuri de bunuri şi servicii sau care sunt supuse unor termene după care nu mai sunt utilizate.” Clarificarea instituţiei europene este o recunoaştere a realităţii că statutul de monedă cu curs legal acordat euro digital, ce presupune acceptarea şi utilizarea sa generalizată, este incompatibil cu existenţa banilor programabili.

Interacţiunea dintre euro digital şi bancnotele şi monedele denominate în euro

Art 12 al proiectului, stabileşte că euro digital va fi convertibil în bancnotele şi monedele denominate în euro la paritate. Prevederea respectivă va permite monedei euro să joace în continuare un rol de ancoră pentru întregul sistem monetar european în condiţiile economiei din ce in ce mai digitalizate. Mai mult, se oferă încă o data asigurarea că euro digital nu reprezintă bani programabili: fiind o forma digitală a monedei unice, euro digital trebuie sa fie pe deplin fungibil[iii].  În astfel de condiţii, de ce pierdere condiţionată de valoare a monedei euro digitale şi respectiv de ce afectare a proprietăţii poate fi vorba, aşa cum încearcă să ne sperie, pe diverse canale mass-media, unii apostoli autohtoni ai dezinformării?

Distribuţia euro

Emisiunea de euro digital este o atribuţie a BCE şi a băncilor centrale naţionale din zona euro (BCN). Distribuţia monedei respective, altfel zis asigurarea accesului la aceasta pentru cetăţeni şi firme, se va face însă de către instituţiile prestatoare de servicii de plăţi autorizate în această calitate în conformitate cu prevederile Directivei 2015/2366 - PSD2 (în principal, instituţii de credit, instituţii de monedă electronică, instituţii de plată). Propunerea unui model descentralizat de distribuţie, similar cu cel actual utilizat pentru distribuirea bancnotelor euro, implică, aşa cum este stipulat în textul legislativ analizat, că vor excluse relaţiile contactuale între utilizatorii finali şi BCE/BCN. Astfel de legături se vor stabili între prestatorii de servicii de plăţi (PSP) şi utilizatorii finali, aceştia din urmă având dreptul de a deţine unul sau mai multe conturi de plăţi în euro digitali la acelaşi sau la mai mulţi furnizori de plăţi.

Din cele de mai sus, este evident că introducerea euro digital nu va duce la dispariţia băncilor, aşa cum afirmă falşi profeţi, de la noi din ţară şi de aiurea, jucându-se cu emoţiile populaţiei.

Prestatorii de servicii de plăţi (PSP) vor putea oferi servicii de plăţi în euro digital care să privească, atât servicii de bază[iv], cât şi servicii adiţionale (de ex. plăţi condiţionate). Pentru a face aceasta, PSP nu au nevoie de o autorizaţie suplimentară. Potrivit versiunii actuale a propunerii, instituţiile de credit ce operează conturi de plăţi vor fi obligate să ofere întreaga gamă de servicii de plăţi de bază pentru persoane fizice, la cererea clienţilor lor. Distribuţia monedei euro digitale de către ceilalţi PSP se va face numai la iniţiativa acestora. În cazul persoanelor fizice care nu deţin un cont obişnuit în euro (”nedigital”) sau care nu doresc să deschidă un cont de servicii de plăţi în euro digitali la o instituţie de credit sau la un alt PSP, statele membre din zona euro vor trebui să desemneze entităţi specifice aparţinând infrastructurii publice (de ex. autorităţi locale/ regionale sau oficii postale) care să ofere servicii de plăţi de bază în euro digital. Ca şi în cazul bancnotelor, accesul persoanelor fizice la serviciile de plăţi de bază în euro digital va fi asigurat gratis de către PSP. De asemenea, propunerea de regulament stabileşte că PSP vor putea să aplice comisioane pentru servicii adiţionale şi să aplice comisioane proporţionale clienţilor lor din zona afacerilor (“merchant services charges”) şi pentru operaţiuni ce presupun interacţiunea dintre PSP diferiţi (“inter-bank fees’). BCE va monitoriza nivelul acestor comisioane pentru a asigura aplicarea lor uniformă în zona euro.

Persoanele care vor avea acces la euro digital/sfera teritorială de distribuţie

În conformitate cu propunerea de regulament, PSP pot furniza servicii de plată în euro digitali către:

  • persoanele fizice şi juridice care au reşedinţa sau sunt stabilite în statele membre ale UE a căror monedă este euro;
  • persoanele fizice şi juridice care au deschis un cont în euro digitali în momentul în care au avut reşedinţa sau au fost stabilite în statele membre a căror monedă este euro, dar care nu mai au reşedinţa sau nu mai sunt stabilite în statele membre respective;
  • vizitatori;
  • persoane fizice sau juridice care au reşedinţa sau sunt stabilite în state membre a căror monedă nu e euro, cu îndeplinirea anumitor condiţii prevăzute în textul propunerii;
  • persoane fizice sau juridice care îşi au reşedinta sau sunt stabilite în state terţe, inclusiv în teritorii care fac obiectul unui acord monetar cu UE, sub rezerva îndeplinirii unor condiţii specifice, prevăzute în propunere.

Moneda euro digitală va putea fi distribuită în statele membre UE din afara zonei euro (deci şi în România) la solicitarea acestora şi cu condiţia ca BCE şi banca centrală din jurisdicţia respectivă să fi semnat un acord prin care banca centrală naţională s-a angajat să respecte toate normele şi orientările BCE în privinţa noii monede. Semnarea acestui acord mai presupune că statul în cauză a adoptat toate actele normative interne necesare pentru a asigura respectarea cerinţele prevăzute de regulamentul de stabilire a euro digital şi de normele adoptate de BCE potrivit competenţelor sale. Pentru ţările din afara UE, sunt impuse criterii suplimentare, cum ar fi cerinţa ca PSP stabilite sau operând în acest spaţiu să fie supuse unor cerinţe de reglementare şi supraveghere echivalente cu cele din UE şi unor reguli stricte privind prevenirea spălării banilor.

 

Dreptul la viaţă privată şi reglementări împotriva spălării banilor

Propunerea de regulament conţine prevederi privind tranzacţiile în euro digitali în legătură cu care PSP, BCE şi BCN pot prelucra date personale (vezi art. 34 si 35) şi cum se va realiza această activitate. Datele nu vor putea fi folosite pentru a se obţine controlul asupra clienţilor bancari, aşa cum insistă unii influenceri. Acestor organizaţii li se cere să introducă măsuri tehnice (de ex. pseudonimizare şi tehnici criptografice) şi de natură organizatorică pentru a proteja dreptul la viaţa privată. Pe această cale, se va garanta, în special, că nici BCE, nici BCN nu vor putea identifica în mod direct utilizatorii individuali de euro digitali.

Capitolul IX al propunerii de regulament stabileşte reguli în domeniul prevenirii spălării banilor pentru tranzacţiile “off-line” cu euro digitali (ce se desfăşoară faţa în faţă), considerate a avea un risc ridicat datorită gradului mai mare de protecţie a vieţii private ce le este oferit de textul respectiv.

În cazul tranzacţiilor “off-line”, PSP, BCE şi BCN nu vor avea acces la informaţii privind tranzacţiile individuale. Informaţiile ce vor fi disponibile pentru aceste entităţi vor fi cele legate de identificatorul dispozitivului local/mobil de stocare pentru plăţi digitale în euro “off-line”, suma încărcată sau descărcată, data şi ora unei astfel de tranzacţii, precum şi numerele conturilor utilizate pentru încărcarea/descărcarea dispozitivului. În fapt, datele personale disponibile vor fi similare cu cele aferente, în prezent, unei retrageri/depuneri de cash de la/la un ghişeu bancar automat (ATM). Pentru a preveni operaţiuni de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, Comisia Europeană este împuternicită să stabilească limite în privinţa tranzacţiilor de plăţi în euro digitali “off-line” şi limite de deţinere. În situaţia în care există suspiciuni privind spălarea banilor sau finanţarea terorismului, datele amintite mai sus pot fi transmise autorităţilor cu competenţe în domeniu.

Concluzii: Nu dispare euro în formă fizică! Nu dispar băncile! Băncile centrale nu vor putea identifica în mod direct utilizatorii de euro digitali!

Cei ce susţin dispariţia numerarului în euro (chiar din acest an) s-au grăbit în a cânta prohodul acestuia. Un fapt ce merită a fi reţinut din lecturarea Pachetului Moneda Unică este acela că euro digital nu va înlocui bancnotele şi monedele euro, ci va fi un complement al acestora. Mai mult, noua monedă digitală va constitui un mijloc de plată alternativ la cele deja existente. De exemplu, o persoană fizică va fi în măsură să facă plăţi cu euro digital, în paralel cu plăţi cu carduri, prin transfer bancar sau cu utilizarea altor soluţii de plată oferite de PSP. Departe de a dispărea, băncile vor continua sa joace un rol important în rândul prestatorilor de servicii de plăţi, fiind obligate să ofere gratuit servicii de plăţi de bază în euro digitali. Cu respectarea anumitor condiţii, ce au fost prezentate sumar mai sus, euro digital va fi accesibil şi cetăţenilor şi firmelor din ţări din afara zonei euro. În fine, băncile centrale nu vor putea identifica în mod direct utilizatorii de euro digital.


 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO