Deficitul extern va deveni o problema semnificativa odata cu anul 2007, care poate sa creeze dificultati considerabile in ceea ce priveste procesul de dezinflatie sau stabilitatea sistemului financiar.
Anul trecut a marcat un record nefericit in privinta majorarii deficitului de cont curent si a deficitului comercial.
Deficitul de cont curent a ajuns dupa 11 luni, in 2006, la nivelul de 8,85 miliarde de euro (9,2% din PIB), in vreme ce deficitul comercial a ajuns la 10 miliarde de euro. Mai mult, analizele economice sugereaza ca deficitul comercial va ajunge la 15 miliarde de euro pentru tot anul 2006, cel mai ridicat nivel pe care Romania l-a inregistrat in istoria sa. In acelasi timp, deficitul de cont curent va depasi 10% din PIB.
Tendinta de crestere a deficitelor externe se pastreaza si pentru anul 2007. Se ridica, astfel, problema finantarii acestor deficite. Investitiile straine directe, care finanteaza deficitul de cont curent, au depasit 8,3 miliarde de euro dupa primele 11 luni ale anului 2006, acoperind in proportie de peste 90% deficitul de cont curent.
Cu toate acestea, din cele 8 miliarde, aproximativ 30% reprezinta credite intre companiile straine si filialele lor din Romania, iar restul constituie participatii la capital si profit reinvestit. In aceasta ultima categorie apar si banii primiti de statul roman prin privatizarea pachetului majoritar de la Banca Comerciala Romana, 2,2 miliarde de euro.
Daca eliminam imprumuturile intragrup si banii din privatizarea BCR, observam ca finantarea deficitului de cont curent din investitii straine directe se reduce considerabil.
Finalizarea privatizarilor si apetitul redus pentru investitiile green-field sugereaza ca anul 2007 va marca o scadere a nivelului investitiilor straine directe in tara noastra. Astfel, finantarea deficitelor externe va deveni o problema semnificativa in anii care urmeaza. Gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin aportul investitiilor va fi cu mult sub nivelul de 70%, ceea ce va crea presiune asupra inflatiei si asupra monedei nationale. In acest sens, coordonarea politicilor bugetare cu politica monetara devine obligatorie pentru Guvern in urmatorii ani.
Adoptarea monedei unice europene constituie astazi un obiectiv major de politica economica. Criteriile de convergenta reprezinta un plan pe termen lung, 2007-2014, pe care Guvernul Romaniei trebuie sa si-l asume in vederea adoptarii euro.
In momentul de fata, cel mai vulnerabil indicator pentru Romania, in vederea atingerii criteriilor de la Maastricht, este rata inflatiei. In aceste conditii, crestera accelerata a deficitelor externe va conduce la inflamarea inflatiei si va periclita indeplinirea programului de convergenta, cu efecte grave la nivelul stabilitati macroeconomice.
Combaterea inflatiei presupune politici bugetare prudente, cu deficite scazute si restructurarea cheltuielilor publice.
Bugetul statului poate juca rolul de catalizator pentru intreaga economie, astfel incat o politica bugetara prudenta poate influenta trendul de crestere a deficitelor externe.
In acelasi timp, Guvernul trebuie sa urmareasca intarirea capacitatii administrative pentru atragerea banilor europeni, de care tara noastra va beneficia in calitate de stat membru al Uniunii Europene.
Romania trebuie sa recupereze in anii care urmeaza decalajul ce o separa de statele UE si sa imbunatateasca nivelul de trai al cetatenilor sai. Combaterea coruptiei, reducerea birocratiei, deschiderea pietei muncii si a sectorului financiar sunt doar cateva dintre tintele pe care guvernele postaderare trebuie sa le indeplineasca.
Mihai Tanasescu este deputat PSD, fost ministru de finante
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
