Epidemia cauzată de coronavirus a provocat tulburări majore pentru economia europeană şi mondială, fiind aşteptate efecte semnificative şi asupra pieţei financiare şi a economiei naţionale ca urmare a măsurilor bugetare, politice şi de asigurare a lichidităţii adoptate de state pentru a gestiona criza medicală.
Deşi impactul financiar al Covid-19 va fi resimţit, cu precădere, de către societăţile care activează în anumite sectoare precum turismul, horeca, transporturi, organizarea de evenimente, construcţii (în special zona de imobiliare rezidenţiale) şi afacerile de retail (cu excepţia comercializării produselor alimentare sau medicamentelor), fără îndoială şi alte domenii de activitate vor fi afectate, în contextul în care măsurile luate de autorităţile centrale şi locale, menite să ţină sub control epidemia şi să permită reluarea activităţii la cote normale în al doilea trimestru, vor eşua.
Conform unui barometru efectuat de compania de consultanţă Frames, la momentul actual, în România, aproximativ 3 din 10 companii active înregistrează un rezultat negativ pe parcursul anului 2019 (ultimul exerciţiu financiar închis şi raportat). Majoritatea acestor companii înregistrează capitaluri proprii negative (datorii mai mari decât nivelul activelor) şi rezerve foarte modeste de numerar.
În continuare, scăderea bruscă a venitului coroborată cu încasarea mai lentă a facturilor şi o rigiditate a cheltuielilor curente (salarii, cheltuieli fixe din contracte asumate în derulare) sau a celor angajate în spate (facturile de la furnizori care ajung la scadenţă), poate duce la blocarea lichidităţii şi intrarea în incapacitate de plată a companiilor respective. De asemenea, din cauza măsurilor luate de către firmele aflate în dificultate, numărul salariaţilor aflaţi în concediu fără plată, în şomaj tehnic şi disponibilizaţi creşte constant, ceea ce este de natură să afecteze decisiv şansele acestor firme de a supravieţui crizei economice.
