Independenta si responsabilitate. Doua cuvinte cuprinzatoare, care reprezinta esenta reformei in justitie. Esenta modificarilor aduse acum legilor pe care Guvernul Adrian Nastase, cu rasuflarea rece a Uniunii Europene in ceafa, le-a adoptat in fuga, in vara lui 2004, si fara sa se gandeasca vreo clipa ce presupune de fapt si punerea lor in practica. Voi explica de ce judecatorii si procurorii vor avea prin aceste modificari cel mai performant cadru legislativ care le reglemeteaza statutul, activitatea, cariera. Independenta inseamna putere. Si, ceea ce este cel mai important, puterea nu va mai fi concentrata in mana sefilor de instante. Independenta inseamna putere pentru judecatorii si procurorii de rand, fara functii, cei care, in fond, impart dreptatea zi de zi. Cei care nu vor mai putea fi pusi in situatia nefericita de a le fi luat un caz si dat altuia care se pleaca la indicatii venite de la sefi. Sau de la politicieni, afaceristi sau alti reprezentanti ai unor grupuri de interese. Procurorii de rand vor avea garantia ca rechizitoriul lor nu va fi schimbat doar pentru ca nu convine unuia sau altuia. Iar daca vor mai exista cazuri in care procurorii ierarhic superiori vor incerca sa intervina in dosar, titularul va putea sa se planga de ingerinte. Si legea va fi de partea lui. A trecut vremea in care dispareau probe de la dosar si o pleiada de procurori cu functii inchideau ochii cu intelegere. Si nimeni nu raspundea. A trecut vremea cand unui judecator i se dadeau doar cazuri marunte pentru ca sentintele sale pe dosare importante deranjau. Si iar nimeni nu raspundea. Am intarit independenta procurorilor care instrumenteaza dosare si am rupt relatiile cu sefii care ar putea sa influenteze anchetele si solutiile. A venit vremea ca toti sa-si asumea raspunderea pentru ceea ce fac. De la ministru, procurori generali, pana la cel intrat doar de cateva zile in magistratura.
Guvernul este responsabil pentru rezultatele in lupta cu criminalitatea. Ministrul justitiei stabileste strategiile anticriminalitate, inclusiv anticoruptie si raspunde si pentru cadrul legal necesar functionarii eficiente a sistemului. Consiliul Superior al Magistraturii, care din pacate sta sub semnul unor controverse privind modul de alegere a unor membri, precum si a unor decizii luate pana acum, raspunde pentru cariera judecatorilor si procurorilor. CSM are competente in numirea, pregatirea, promovarea si detasarea procurorilor si judecatorilor. CSM nu poate raspunde in schimb pentru ineficienta in lupta cu coruptia. Este un organ colectiv, in care deciziile se iau prin vot secret. Cine si cum a votat, greu de spus si de aici si ridicarile din umeri cand e vorba de raspundere. Asa cum a fost in luna martie, cand PNA a venit la CSM, a prezentat un raport de activitate, din care lipseau cazurile de mare coruptie - am ascultat, am stins lumina, am incuiat usa si am plecat acasa. Iar PNA continua sa nu aiba rezultate in lupta cu marea coruptie. In plus, CSM nu da la randul lui socoteala nimanui. Acesta este motivul pentru care ministrul justitiei isi ia raspunderea sa propuna procurorii generali, adjunctii lor si sefii de sectii. Iar acestia odata numiti de presedinte, avand in mana si avizul CSM, vor trebui la randul lor sa raspunda pentru ineficienta, pe baza unor criterii enumerate in lege , excluzand interventia arbitrara a ministrului justitiei ori a presedintelui tarii. Parchetul General, PNA si toate celelalte institutii de justitie trebuie sa fie independente, dar si eficiente. Si acum sunt independente, nimeni nu contesta acest lucru. Independente cand e vorba de relatia cu ministrul justitiei, care nu poate sa le atraga atentia ca Uniunea Europeana sta cu ochii pe noi tot asteptand rezultate in lupta cu coruptia, ca Raportul de audit Freedom House nu lasa loc interpretarilor in ceea ce priveste ineficienta uneia dintre ele, ca imediat este catalogat ca se implica in actul de justitie. Independente sa stea degeaba, sa tina discursuri la televizor, sa vanture aceleasi dosare pe care troneaza un mare NUP sau independente sa asculte de interese numai de ele stiute. E timpul ca aceasta atitudine sa devina trecut. E timpul ca justitia sa fie reformata in practica, nu doar in discursuri sforaitoare. O sa fie greu, caci exista multa rezistenta. Uitati-va la unele voci din CSM speriate ca isi vor pierde locurile caldute si influente de sefi. Uitati-va la sefii de Curti si Parchete indignati ca vor fi pusi sa dea concurs daca vor sa-si pastreze functiile. Uitati-va la procurorii si judecatorii care cumuleaza pensia cu activitatea si care sunt iritati ca vor trebui sa renunte la acest privilegiu si sa se retraga. Uitati-va la unii judecatori de la ICCJ care depasesc varsta legala de pensionare si vor trebui sa plece sau care, in ciuda salariilor generoase, nu vor sa renunte la locuintele de serviciu. Iar in numele ICCJ vorbeste presedintele acesteia, dl. Nicoale Popa, a carui numire a fost criticata in Raportul de Tara din 2004 pentru ca dl Popa nu fusese nici o zi judecator si, in plus, avea ca experienta profesionala , intre altele, functia de consilier al presedintelui Iliescu. Uitati-va la unele voci politice care n-au reusit sa incheie negocierile de aderare decat cu o clauza de salvgardare pe justitie si care acum sunt deranjate ca actualul Guvern ia in serios reforma. Toate aceste voci se opun reformei. Dar dincolo de ele se afla marea masa a judecatorilor si procurorilor care isi pun sperantele in reforma, care abia asteapta sa fie independenti, puternici, responsabili si eficienti. Cei care vor sa fie respectati profesional si moral si in care oamenii sa aiba incredere. Din pacate s-a dovedit: ineficienta celor patru ani de guvernare Adrian Nastase poarta un nume - clauza de salvgardare.
Monica Macovei este ministru al justitiei
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
