Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana reprezinta cel mai important obiectiv al societatii noastre contemporane. Acest proces devine garantul dezvoltarii Romaniei la inceputul secolului XXI. Romanii si-au exprimat in mai multe randuri sustinerea fata de aceasta ambitie nationala.
Pentru Indeplinirea acestui obiectiv crucial, intreaga clasa politica are obligatia de a pregati integrarea si de a o sustine in mod concret prin legi si programe.
Anul 2005 ar fi trebuit sa fie o confirmare a stabilitatii macroeconomice, a credibilitatii financiare si a consolidarii resurselor publice, in perspectiva aderarii europene. Inclusiv guvernantii au recunoscut ca anul 2005, din acest punct de vedere, a fost un an ratat.
Semnalele anului 2006 sunt pana acum, confuze si ingrijoratoare. Romania are nevoie anul acesta de o crestere masiva a veniturilor bugetare pentru a face fata, pe de-o parte, indeplinirii angajamentelor asumate fata de UE si, pe de alta parte, pentru a pregati financiar socul integrarii.
Bugetul pe 2006, propus de catre Guvern si aprobat de catre Parlament, nu raspunde acestei necesitati. Declaratiile inconsistente ale premierului Tariceanu creeaza aceeasi stare de in-stabilitate si confuzie generala. Autoritatile au anuntat recent ca actualul buget, construit, de altfel, pe premise false, ar putea sa fie modificat in sensul unei majorari a deficitului bugetar pe anul in curs. In plus, Romania va imprumuta zeci de miliarde de euro care vor fi atribuite, prin intermediul bugetului, pentru proiecte mari de infrastructura. Rezultatele acestei politici guvernamentale vor fi extinderea dezechilibrelor structurale, instabilitate financiara si scaderea credibilitatii economice. Vicepremierul Gheorghe Pogea a anuntat ca Executivul va sustine aceeasi politica fiscala si in 2006. In absenta unui Cod fiscal aprobat, declaratiile guvernantilor nu sunt credibile. Guvernul nu are o strategie de dezvoltare pe termen mediu si lung. Pentru a contracta imprumuturi, pentru a dezvolta un program de infrastructura coerent, Executivul trebuie sa elaboreze un plan coordonat, care sa evalueze consecintele in plan vertical si orizontal si sa stabileasca sustinerea necesara pentru programe de anvergura. Altfel, efectele secundare, cu impact negativ, vor afecta stabilitatea economica.
Pe termen mediu si lung, problema principala cu care se va confrunta Romania este cum va reusi sa acomodeze miliardele de euro venite de la UE cu resursele proprii aflate la un nivel modest. Fara o crestere considerabila, de 3-4% din PIB, a veniturilor bugetare, acest lucru nu este posibil. Esecul anului 2005, din punctul de vedere al politicii fiscale, intretinut si in 2006, va exploda cu certitudine in 2007. De aceea, in perioada imediat urmatoare, corelarea Planului National de Dezvoltare cu proiectia bugetara multianuala, precum si cu strategia de indatorare externa, devine prioritatea principala a Ministerului Finantelor.
Politica financiara si monetara trebuie sa fie o rezultanta a colaborarii dintre Guvern si BNR. Coordonarea deficitara dintre politica financiara si cea comerciala a creat, anul trecut, sincope majore in balanta externa. In 2005, Guvernul a "reusit" sa submineze eforturile Bancii Nationale de a asigura stabilitatea financiara si de a lupta cu inflatia. Lipsa de viziune conduce la astfel de rezultate.
Planurile pentru 2006 trebuie regandite, recorelate si conjugate cu dezideratele majore al poporului roman. Ezitarile nu fac altceva decat sa adauge noi obstacole in calea integrarii europene. Reprezentantii Puterii trebuie sa depaseasca nivelul campaniei electorale. Ei lanseaza mesaje fara acoperire, proiecte fara sustinere, fac si desfac promisiuni, dau vina pe "greaua mostenire", stabilesc tinte, pe care, in cele din urma, nu reusesc sa le atinga. Acest gen de politica submineaza interesele societatii romanesti si afecteaza grav competitivitatea si credibilitatea economica ale Romaniei.
* Mihai Tanasescu este deputat PSD, fost ministru ale Finantelor
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
