Pozitia critica a FMI asupra relaxarii politicii bugetare si cresterii deficitului de cont curent a acoperit una din cele mai importante remarci asupra economiei romanesti facute de institutia de la Washington: structura exporturilor si a productiei se schimba catre produsele cu valoare adaugata inalta.
Intr-un vacarm mediatic bazat pe metafore mai mult decat pe cifre, trendurile pe termen lung sunt putin vizibile si este nevoie de experti straini sa ne arate ce se intampla cu adevarat in economie.
"Ca si in alte economii in tranzitie, procesul de acumulare a capitalului a dus la o schimbare a structurii productiei si exportului, trecand de la produse cu valoare adaugata scazuta la produse cu valoare adaugata ridicata", scrie FMI intr-un raport privind competitivitatea economiei romanesti publicat in aprilie 2006. Si chiar aceasta evolutie catre exporturi cu valoare adaugata mare a diminuat impactul negativ asupra balantei comerciale al abolirii cotelor la importul de produse textile din China in UE, remarca FMI.
De asemenea, raportul FMI apreciaza ca reducerea productiei de textile si pielarie va avea efecte limitate asupra deficitelor externe in continuare.
Ponderea in exporturi a asa-numitelor "high-tech products" a crescut de la 23% la 27% intre 2003 si 2005, in timp ce produsele low-tech au scazut de la 47% la 39% in aceeasi perioada, apreciaza FMI. S-ar putea ca aceste procentaje sa nu para mult, dar pentru numai trei ani este o schimbare semnificativa.
Privind pe o perioada mai indelungata, datele de la Institutul de Statistica arata ca in 2002 imbracamintea si incaltamintea reprezentau 33% din totalul exporturilor, iar pe primele trei luni din acest an ponderea este de numai 23%. In schimb, aparatura si mijloacele de transport au crescut de la o pondere de 21% la 28% din exporturi.
Si deficitele au crescut insa corespunzator in aceasta perioada, pana la un amenintator nivel de peste 10 miliarde de euro in 2005.
Partea buna este insa ca importurile de masini si echipamente cresc mai repede decat restul, desi nu cat ar trebui, dupa cum arata comparatiile cu alte tari din regiune.
Din 2002 incoace, importurile de masini si echipamente au crescut cu 20% anual, determinate de accelerarea investitiilor private, cele de mijloace de transport cu 45%, iar cele de produse minerale cu 29%. Ponderea masinilor si a echipamentelor in importuri este prea mica, apreciaza expertii Fondului. In 2005 acestea au ajuns la o pondere de 24%, aceeasi cu a Ungariei in 1995, unde acum acest nivel este de 44%.
Cum se explica aceasta diferenta? Fara indoiala, prin nivelul diferit de investitii straine. Ungaria are de sase ori mai multe investitii straine pe cap de locuitor decat Romania.
Aceasta explica si nivelul exporturilor pe cap de locuitor, de patru ori mai mare in Ungaria decat la noi, si cel al PIB-ului pe locuitor, de 2,5 ori mai mare. Si, bineinteles, nivelul salariului mediu net: 600 de euro in Ungaria, 220 de euro in Romania.
Iar capitalul strain care a schimbat structura economiei determina si ritmul de crestere al productiei industriale.
In timp ce noi avem emotii pentru o crestere a productiei industriale de 4-5%, Ungaria, unde capitalul strain domina economia, anunta o crestere anuala a productiei industriale de 14%.
FMI nu leaga aceasta imbunatatire a structurii exporturilor si a productiei realizate in ultimii ani de relaxarea fiscala puternica din 2005, care a lasat mai multi bani la mana companiilor si a atras mai multi investitori straini. Tendintele pe termen mediu si lung nu pot fi influentate atat de rapid. Insa exista posibilitatea ca acest trend sa fie impulsionat, ceea ce se va vedea in anii urmatori.
Economia romaneasca a reactionat foarte bine pana acum la stimulul scaderii impozitelor.
In 2000, cand actualul guvernator al BNR a fost prim-ministru, reducerea impozitului pe profit de la 36% la 5% pentru exportatori a adus crestere economica dupa cativa ani de scadere.
Economia creste acum pe baza consumului, dar aceasta schimbare a structurii economice catre produse cu valoare adaugata mai inalta poate fi consolidata prin investitiile impulsionate de scaderea impozitului pe profit si pe venit.
* Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
