Piaţa de IT de la noi este în prim-plan, dar de data aceasta nu mai este vorba de criza de IT-işti, ci de concedierile din această industrie.
După NTT Data acum o lună, săptămâna trecuta a fost rândul concedierilor de la Gameloft – compania de jocuri franceză a închis biroul din Cluj, dând afară 136 de oameni – să fie capul de afiş. https://www.zf.ro/opinii/cazul-ntt-data-izolat-extinde-toata-piata-piata-it-devenit-mult-22295613
Problema este că aceste concedieri de la Gameloft nu sunt singurele de pe piaţă. Din ce în ce mai multe companii din IT, atât multinaţionale, cât şi româneşti, au trecut la restructurări, concedieri, disponibilizări, după ce au pierdut contracte externe şi nu au reuşit să facă rost de altele.
Criza din IT din America, începută în toamna lui 2022, a ajuns şi la noi care suntem o piaţă ce depinde foarte mult de contractele exerne, atât din America, cât şi din Europa.
Mai mult decât atât, sunt IT-işti care lucrează din România pentru piaţa externă şi simt şi ei adierea vântului de restructurare.
Ceea ce se petrece în companiile de IT apare mai mult sau mai puţin la suprafaţă. Toata lumea încearcă să facă aceste restructurări, disponibilizări în linişte, ca să îşi păstreze imaginea publică cât mai curată.
Acum, cei mai afectaţi sunt juniorii, adică cei cu doar câţiva ani experienţă, apoi urmează cei care nu au reuşit să se specializeze pe un anumit limbaj sau cei care nu au reuşit să înveţe lucruri noi care să îi ajute să fie „indispensabili” în cadrul unei companii.
Mai sunt şi cei care au ajuns la salarii prea mari pentru experienţa şi cunoştinţele pe care le au.
Dacă înainte, adică în ultimul deceniu, IT-işti erau asaltaţi de head hunteri, de companiile rivale, acum telefoanele nu prea mai sună, iar „agăţarea” pe LinkedIn a cam dispărut.
Chiar şi cu mulţi ani de experienţă în spate îţi găseşti greu un nou job, iar dacă ai norocul să îl găseşti repede s-ar putea ca pachetul salarial oferit să fie mai jos decât cel pe care l-ai avut mai înainte.
Salariile din IT continuă să fie cele mai mari din piaţă, dar acum nimeni nu mai supralicitează ca înainte.
Cei de la HR au acum prea multe CV-uri pe masă faţă de câţi IT-işti ar avea nevoie.
Cei care caută IT-işti şi cer CV-uri sunt mai degrabă interesaţi să vadă ce este în piaţă, ce CV-uri apar, care sunt noile pretenţii salariale. Sunt mai puţini interesaţi să angajeze efectiv.
Cu foarte puţine excepţii, piaţa de recrutarea în IT a îngheţat şi toţi se întreabă cine urmează.
Dincolo de schimbările tehologice structurale – AI-ul începe să intre în piaţă - proiectele încep să se reducă, companiile au acum de unde selecta IT-işti mai buni la preţuri mai reduse.
În România, vom auzi cum se vor închide din ce în ce mai multe birouri cu 50-100-200 de angajaţi ale multinaţionalelor. Restructurările externe nu pot fi absorbite atât de repede pe piaţa românească chiar dacă toate companiile au nevoie de servicii de IT, având în vedere că digitalizarea nu s-a oprit, ci continuă.
Salariile din România din IT, chiar daca sunt sub cele de pe piaţa vestică, au crescut la un nivel care nu mai este atât de atractiv pentru companiile internaţionale. Înainte marjele obţinute în România pe “creierele” IT-iştilor români erau foarte mari şi făceau diferenţa în alocarea unor proiecte. Acum nu mai este aşa.
În IT salariul mediu a ajuns în martie la 12.653 de lei, adică 2.500 de euro net, mai mult decât dublu faţă de acum un deceniu.
Piaţa de IT româneasca, din perspectiva salariilor, şi-a redus competitivitatea prin eliminarea facilităţii fiscale pe venitul celor din IT – impozitul de 10% era 0, dar si prin stabilitatea cursului valutar leu/euro şi leu/dolar. Creşterea salariilor în valoare nominala în lei a dus la o creştere echivalentă şi în euro a salariului brut şi net, ceea ce a mărit bugetele salariale ale companiilor în IT, mai ales în ultimii 2 ani, de când a înviat inflaţia. Dacă euro sau dolarul ar fi crescut mai mult, ar fi compensat din creşterea nominală în lei a salariilor, atunci când se transforma un salariu din lei în euro.
Cum indicatorii unei companii se judecă în euro sau în dolari, dintr-odată aceste creşteri în euro de peste 10% pe an au ieşit în evidenţă, creând o presiune suplimentară. De aici până la necesitatea unei restructurări nu a fost decât un pas.
Reducerea comenzilor externe pe zona de IT se vede şi în balanţa de plăţi. În primul trimestru din acest an, excedentul pe zona de IT a scăzut la 1,551 miliarde de euro faţă de 1,557 miliarde de euro în T1/2023.
Restructurările din IT se vor vedea pe piaţa imobiliară, acolo unde salariile mari în IT susţineau achiziţiile de apartamente şi chiriile în creştere. Aceste achiziţii imobliare nu vor dispărea, dar vor fi mai reduse. Iar presiunea pe chirii se va mai reduce. Vor scădea comenzile pe zona de food, având în vedere că IT-işti sunt clienţi ai restaurantelor şi ai comenzilor de mâncare pentru acasă.
Problema este că IT-işti, fiind o industrie atât de specializată, cei care lucrează aici nu îşi pot găsi alte joburi în alte domenii, decât dacă lucreaza acolo tot în departamentele de IT.
Băncile de pe piaţă au poziţii disponibile în zona de IT, dar salariile sunt mai mici.
Şi industria bancară trece prin transformări structurale. Spre exemplu, dacă în 2008 băncile din România ajunseseră la un vârf de 71.622 de angajaţi, la finalul anului trecut numărul de angajaţi în bănci coborâse la 51.493. Iar această reducere continuă.
Problema este că ceea ce se întâmplă acum în industria de IT să nu se ducă şi către alte industrii.
